Percheziții la BNM, în dosarul „frauda bancară”

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) desfășoară percheziții în clădirea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în legătură cu dosarul „frauda bancară”, scrie Newsmaker.

Potrivit sursei citate, perchezițiile ar avea legătură cu decizia acordării garanțiilor de stat Băncii de Economii. Anchetatorii au ajuns la concluzia că, din momentul instituirii supravegherii speciale, pe 27 noiembrie 2014, banca a întors depozitele persoanelor fizice și juridice din garanțiile de stat. Printre acestea se numără compania din offshorul din Panama Veb Solution, implicat în „frauda bancară”.

În martie 2020, Procuratura Generală a anunțat despre reținerea fostei vicepreședinte a BNM, Emma Tăbârță și a fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM, Ion Ropot. Înainte de rețineri, oamenii legii au desfășurat percheziții la Banca Națională, în dosarul „frauda bancară”. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a aprobat reținerea și audierea foștilor și actualilor conducători ai BNM – Drăguțanu, Tăbârță, Cincilei și Sturzu, scrie Newsmaker.

Câteva ore mai târziu a devenit cunoscut faptul că Drăguțanu a fost învinuit de escrocherie și spălare de bani în mărime deosebit de mare și a fost plasat în arest pe un termen de 30 de zile.

Potrivit surselor NM, pe 11 martie, percheziții au avut loc și la domiciliul lui Ion Ropot, fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM. Acestea ar avea legătură cu un alt episod din dosarul „frauda bancară”.

#Banca Națională #BNM #jaf bancar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.