Percheziții la BNM, în dosarul „frauda bancară”

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) desfășoară percheziții în clădirea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în legătură cu dosarul „frauda bancară”, scrie Newsmaker.

Potrivit sursei citate, perchezițiile ar avea legătură cu decizia acordării garanțiilor de stat Băncii de Economii. Anchetatorii au ajuns la concluzia că, din momentul instituirii supravegherii speciale, pe 27 noiembrie 2014, banca a întors depozitele persoanelor fizice și juridice din garanțiile de stat. Printre acestea se numără compania din offshorul din Panama Veb Solution, implicat în „frauda bancară”.

În martie 2020, Procuratura Generală a anunțat despre reținerea fostei vicepreședinte a BNM, Emma Tăbârță și a fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM, Ion Ropot. Înainte de rețineri, oamenii legii au desfășurat percheziții la Banca Națională, în dosarul „frauda bancară”. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a aprobat reținerea și audierea foștilor și actualilor conducători ai BNM – Drăguțanu, Tăbârță, Cincilei și Sturzu, scrie Newsmaker.

Câteva ore mai târziu a devenit cunoscut faptul că Drăguțanu a fost învinuit de escrocherie și spălare de bani în mărime deosebit de mare și a fost plasat în arest pe un termen de 30 de zile.

Potrivit surselor NM, pe 11 martie, percheziții au avut loc și la domiciliul lui Ion Ropot, fostul șef al departamentului de supraveghere specială din cadrul BNM. Acestea ar avea legătură cu un alt episod din dosarul „frauda bancară”.

#Banca Națională #BNM #jaf bancar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, în perioada 2019–2022, aceasta a acceptat de 42,5 milioane de lei proveniți din fonduri ilegale pentru finanțarea activităților partidului Șor în Găgăuzia – bani virați „dintr-un grup infracțional organizat, în principal din Federația Rusă, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova.

Ulterior, în aprilie 2024, dosarul a fost înaintat în judecată pe baza acestor date, iar Guțul riscă o pedeapsă de 9 ani de pușcărie și interdicție de a deține funcții publice, conform solicitărilor procurorilor.

Investigațiile jurnaliștilor RISE Moldova, OCCRP și Washington Post arată că Șor a coordonat operațiuni de influență finanțate din Rusia, inclusiv plăți directe către alegători: în 2023 a investit peste 200.000 USD doar în campanii de publicitate pe Facebook, a fost implicat în distribuirea de plăți estimate la 15 milioane USD către aproximativ 130.000 de cetățeni moldoveni și a subsidizat proiecte infrastructurale (OrheiLand, GagauziaLand etc.) prin fundația sa – toate acestea cu scopul de a promova agenda pro-rusă.

Astfel, 42,5 milioane lei, echivalentul a 2,2 mil. EUR au fost transferați Evgheniei Guțul între 2019–2022, pe care aceasta i-a gestionat pentru activitățile partidului în Găgăuzia

Ilan Șor, acuzat de finanțări ilegale în campaniile politice, a investit zeci de milioane USD în influență media și plăți directe către cetățeni, fără ca acestea să fie legate oficial de campania Găgăuzii, dar cu impact clar asupra regiunii.