Percheziții la un fost ministru de Interne. SIS și procurorii PCCOCS i-au făcut o vizită matinală

Procurorii din cadrul Procuraturii Combaterii Crimelor Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) efectuează în această dimineață, 29 iunie, percheziții la fostul ministru al Afacerilor Interne și ex-deputat democrat, Alexandru Jizdan, fiind vizat în cauza penală pornită pe faptul îmbogățirii ilicite, abuz de serviciu în cazul Direcției nr.5 cu implicare în cazul Petic.

Conform unui anunț al PCCOCS, perchezițiile se efectuează cu sprijinul ofițerilor SIS în mai multe locații, Jizdan fiind cercetat pentru îmbogățire ilicită.

„Acestea se desfășoară în mai multe locații. Oamenii legii îl investighează pe fostul înalt demnitar pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, timp în care acesta se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii. Amănunte cu privire la alte aspecte din investigații urmează să fie furnizate ulterior, în măsura în care nu ar fi de natură să împiedice acțiunile procesual-penale sau să afecteze drepturile părților”, se arată în anunțul PCCOCS.

Amintim că, în perioada guvernării PDM, Alexandru Jizdan, a deținut funcția de ministru de Interne. După alegerile din 24 februarie, 2019, Jizdan a ajuns deputat în Parlament pe listele democraților.

#imbogatire ilicita #PCCOCS #SIS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.