Peste 100.000 de ucraineni şi-au găsit un loc de muncă în Polonia. Câți refugiați s-au angajat în Republica Moldova

Aproximativ 102.000 de refugiaţi ucraineni care ajuns în Polonia de la începutul războiului din Ucraina au reuşit să-şi găsească un loc de muncă în această ţară, notează Euractiv. În același timp, la data de 4 mai curent, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în Republica Moldova 363 cetățeni din Ucraina s-au angajat în câmpul muncii.

Refugiaţii ucraineni nu au nevoie de permise sau declaraţii speciale pentru a se putea angaja în Polonia.

În ceea ce privește țara noastră, Conform Dispoziției nr.4 din 01.03.2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, cetățenii din Ucraina au dreptul de a munci în Republica Moldova pe durată determinată pentru perioada stării de urgență, fără obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă. Angajarea se face în baza contractului individual de muncă.

Așadar, în țara noastră, de la începutul războiului, și-au găsit un loc de muncă 363 cetățeni din Ucraina, dintre care 286 femei și 77 bărbați.
Potrivit ANOFM, 253 cetățeni ucraineni angajați în municipiul Chișinău, 16 Ungheni,14 Bălți, 12 Cahul, 8 Strășeni, 8 Vulсănești, 8 Comrat, 7 Soroca, 4 Ștefan-Vodă, 4 Anenii Noi, 4 Dondușeni, 4 Ialoveni, 3 Orhei, 3 Căușeni, 2 Briceni, 2 Taraclia, 2 Ceadîr-Lunga, 2 Călărași, 2 Fălești, 2 Nisporeni, 1 Ocnița, 1 Leova, 1 Criuleni.

Cetățenii din Ucraina au ocupat locuri de muncă în următoarele profesii, meserii: programator, inginer, cusător, vânzător, vânzător-consultant, bucătar, chelner, montator subasamblare, infirmieră, operator in sectorul de producere, agent servicii client, manager diverse domenii, operator introducere date, altele.

#contract de munca #cetateni ucraineni #joburi #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.