Peste 100.000 de ucraineni şi-au găsit un loc de muncă în Polonia. Câți refugiați s-au angajat în Republica Moldova

Aproximativ 102.000 de refugiaţi ucraineni care ajuns în Polonia de la începutul războiului din Ucraina au reuşit să-şi găsească un loc de muncă în această ţară, notează Euractiv. În același timp, la data de 4 mai curent, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în Republica Moldova 363 cetățeni din Ucraina s-au angajat în câmpul muncii.

Refugiaţii ucraineni nu au nevoie de permise sau declaraţii speciale pentru a se putea angaja în Polonia.

În ceea ce privește țara noastră, Conform Dispoziției nr.4 din 01.03.2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, cetățenii din Ucraina au dreptul de a munci în Republica Moldova pe durată determinată pentru perioada stării de urgență, fără obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă. Angajarea se face în baza contractului individual de muncă.

Așadar, în țara noastră, de la începutul războiului, și-au găsit un loc de muncă 363 cetățeni din Ucraina, dintre care 286 femei și 77 bărbați.
Potrivit ANOFM, 253 cetățeni ucraineni angajați în municipiul Chișinău, 16 Ungheni,14 Bălți, 12 Cahul, 8 Strășeni, 8 Vulсănești, 8 Comrat, 7 Soroca, 4 Ștefan-Vodă, 4 Anenii Noi, 4 Dondușeni, 4 Ialoveni, 3 Orhei, 3 Căușeni, 2 Briceni, 2 Taraclia, 2 Ceadîr-Lunga, 2 Călărași, 2 Fălești, 2 Nisporeni, 1 Ocnița, 1 Leova, 1 Criuleni.

Cetățenii din Ucraina au ocupat locuri de muncă în următoarele profesii, meserii: programator, inginer, cusător, vânzător, vânzător-consultant, bucătar, chelner, montator subasamblare, infirmieră, operator in sectorul de producere, agent servicii client, manager diverse domenii, operator introducere date, altele.

#contract de munca #cetateni ucraineni #joburi #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.