Peste 100.000 de ucraineni şi-au găsit un loc de muncă în Polonia. Câți refugiați s-au angajat în Republica Moldova

Aproximativ 102.000 de refugiaţi ucraineni care ajuns în Polonia de la începutul războiului din Ucraina au reuşit să-şi găsească un loc de muncă în această ţară, notează Euractiv. În același timp, la data de 4 mai curent, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în Republica Moldova 363 cetățeni din Ucraina s-au angajat în câmpul muncii.

Refugiaţii ucraineni nu au nevoie de permise sau declaraţii speciale pentru a se putea angaja în Polonia.

În ceea ce privește țara noastră, Conform Dispoziției nr.4 din 01.03.2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, cetățenii din Ucraina au dreptul de a munci în Republica Moldova pe durată determinată pentru perioada stării de urgență, fără obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă. Angajarea se face în baza contractului individual de muncă.

Așadar, în țara noastră, de la începutul războiului, și-au găsit un loc de muncă 363 cetățeni din Ucraina, dintre care 286 femei și 77 bărbați.
Potrivit ANOFM, 253 cetățeni ucraineni angajați în municipiul Chișinău, 16 Ungheni,14 Bălți, 12 Cahul, 8 Strășeni, 8 Vulсănești, 8 Comrat, 7 Soroca, 4 Ștefan-Vodă, 4 Anenii Noi, 4 Dondușeni, 4 Ialoveni, 3 Orhei, 3 Căușeni, 2 Briceni, 2 Taraclia, 2 Ceadîr-Lunga, 2 Călărași, 2 Fălești, 2 Nisporeni, 1 Ocnița, 1 Leova, 1 Criuleni.

Cetățenii din Ucraina au ocupat locuri de muncă în următoarele profesii, meserii: programator, inginer, cusător, vânzător, vânzător-consultant, bucătar, chelner, montator subasamblare, infirmieră, operator in sectorul de producere, agent servicii client, manager diverse domenii, operator introducere date, altele.

#contract de munca #cetateni ucraineni #joburi #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.