Peste 100.000 de ucraineni şi-au găsit un loc de muncă în Polonia. Câți refugiați s-au angajat în Republica Moldova

Aproximativ 102.000 de refugiaţi ucraineni care ajuns în Polonia de la începutul războiului din Ucraina au reuşit să-şi găsească un loc de muncă în această ţară, notează Euractiv. În același timp, la data de 4 mai curent, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în Republica Moldova 363 cetățeni din Ucraina s-au angajat în câmpul muncii.

Refugiaţii ucraineni nu au nevoie de permise sau declaraţii speciale pentru a se putea angaja în Polonia.

În ceea ce privește țara noastră, Conform Dispoziției nr.4 din 01.03.2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, cetățenii din Ucraina au dreptul de a munci în Republica Moldova pe durată determinată pentru perioada stării de urgență, fără obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă. Angajarea se face în baza contractului individual de muncă.

Așadar, în țara noastră, de la începutul războiului, și-au găsit un loc de muncă 363 cetățeni din Ucraina, dintre care 286 femei și 77 bărbați.
Potrivit ANOFM, 253 cetățeni ucraineni angajați în municipiul Chișinău, 16 Ungheni,14 Bălți, 12 Cahul, 8 Strășeni, 8 Vulсănești, 8 Comrat, 7 Soroca, 4 Ștefan-Vodă, 4 Anenii Noi, 4 Dondușeni, 4 Ialoveni, 3 Orhei, 3 Căușeni, 2 Briceni, 2 Taraclia, 2 Ceadîr-Lunga, 2 Călărași, 2 Fălești, 2 Nisporeni, 1 Ocnița, 1 Leova, 1 Criuleni.

Cetățenii din Ucraina au ocupat locuri de muncă în următoarele profesii, meserii: programator, inginer, cusător, vânzător, vânzător-consultant, bucătar, chelner, montator subasamblare, infirmieră, operator in sectorul de producere, agent servicii client, manager diverse domenii, operator introducere date, altele.

#contract de munca #cetateni ucraineni #joburi #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.