Petrolul rusesc se prăbușește: Urals cade sub 50 de dolari, bugetul Kremlinului în derivă

12 Apr. 2025, 11:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Apr. 2025, 11:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul petrolului rusesc Urals — principalul sort de export al Federației Ruse — a coborât sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie 2023, stârnind temeri privind un nou val de instabilitate bugetară la Moscova. Potrivit agenției Argus, citată de RBC, pe 9 aprilie, Urals s-a vândut cu 47,54 dolari/baril în portul Primorsk și cu 48,39 dolari/baril în Novorossiisk.

Comparativ cu jumătatea lunii ianuarie, când prețul depășea 70 de dolari, petrolul rusesc a pierdut peste 20 de dolari — o scădere de aproape 33%. Deși pe 10 aprilie s-a înregistrat o ușoară redresare (până la 51,2 dolari/baril), prețul se menține cu mult sub nivelul estimat în bugetul de stat al Rusiei — 69,7 dolari/baril.

Cauzele sunt multiple: creșterea producției de către OPEC+, tensiunile comerciale generate de politica tarifară agresivă a fostului președinte american Donald Trump și o cerere globală instabilă. Potrivit lui Janis Kluge, cercetător la Institutul German pentru Probleme de Securitate Internațională, Rusia se află „în fața unei crize economice în toată regula”.

Fiecare al patrulea rublu din bugetul federal rus provine din sectorul petrolier, iar în 2025 Kremlinul are planificate cheltuieli de 13 trilioane de ruble pentru armată și înzestrare militară. „Dacă prețul petrolului nu se stabilizează, guvernul va fi forțat să reducă drastic cheltuielile și să adopte măsuri dure de consolidare bugetară”, avertizează Alexandra Prokopenko de la Carnegie Russia Eurasia Center.

Conform estimărilor Raiffeisenbank, cu un preț sub 50 dolari/baril, statul rus ar pierde 1,9 trilioane de ruble din veniturile petroliere; dacă Urals scade la 45 dolari/baril, pierderile pot depăși 3 trilioane. În martie, când prețul mediu a fost de 59 dolari, veniturile din taxele petroliere au scăzut cu 17%, iar Ministerul Finanțelor a reluat intervențiile valutare din Fondul Național de Bunăstare pentru a acoperi deficitul.

Rezultatul: un deficit bugetar de 2,17 trilioane de ruble în primul trimestru — aproape dublu față de estimarea pentru întregul an.

Totuși, cheltuielile pentru complexul militar-industrial nu par afectate de prăbușirea prețului petrolului. „Contractele din apărare au fost, probabil, deja plătite în primul trimestru, iar aceste cheltuieli vor fi ultimele vizate de reduceri”, subliniază economistul Bloomberg Economics, Alexander Isakov.

În opinia unor experți, planificarea bugetară a fost din start una riscantă. „Bugetul pe 2025 a fost construit pe un preț de 70 dolari/baril — o ipoteză îndrăzneață încă de la început. Poate tocmai pentru a justifica ulterior tăieri rapide, în caz de criză”, afirmă Serghei Vakulenko de la Carnegie Berlin.

În condițiile unui baril de Urals sub 50 dolari, Rusia ar putea fi forțată să-și rescrie rapid strategia fiscală și economică — într-un context geopolitic tot mai incert.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!