Petrolul rusesc se prăbușește: Urals cade sub 50 de dolari, bugetul Kremlinului în derivă

12 Apr. 2025, 11:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Apr. 2025, 11:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul petrolului rusesc Urals — principalul sort de export al Federației Ruse — a coborât sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie 2023, stârnind temeri privind un nou val de instabilitate bugetară la Moscova. Potrivit agenției Argus, citată de RBC, pe 9 aprilie, Urals s-a vândut cu 47,54 dolari/baril în portul Primorsk și cu 48,39 dolari/baril în Novorossiisk.

Comparativ cu jumătatea lunii ianuarie, când prețul depășea 70 de dolari, petrolul rusesc a pierdut peste 20 de dolari — o scădere de aproape 33%. Deși pe 10 aprilie s-a înregistrat o ușoară redresare (până la 51,2 dolari/baril), prețul se menține cu mult sub nivelul estimat în bugetul de stat al Rusiei — 69,7 dolari/baril.

Cauzele sunt multiple: creșterea producției de către OPEC+, tensiunile comerciale generate de politica tarifară agresivă a fostului președinte american Donald Trump și o cerere globală instabilă. Potrivit lui Janis Kluge, cercetător la Institutul German pentru Probleme de Securitate Internațională, Rusia se află „în fața unei crize economice în toată regula”.

Fiecare al patrulea rublu din bugetul federal rus provine din sectorul petrolier, iar în 2025 Kremlinul are planificate cheltuieli de 13 trilioane de ruble pentru armată și înzestrare militară. „Dacă prețul petrolului nu se stabilizează, guvernul va fi forțat să reducă drastic cheltuielile și să adopte măsuri dure de consolidare bugetară”, avertizează Alexandra Prokopenko de la Carnegie Russia Eurasia Center.

Conform estimărilor Raiffeisenbank, cu un preț sub 50 dolari/baril, statul rus ar pierde 1,9 trilioane de ruble din veniturile petroliere; dacă Urals scade la 45 dolari/baril, pierderile pot depăși 3 trilioane. În martie, când prețul mediu a fost de 59 dolari, veniturile din taxele petroliere au scăzut cu 17%, iar Ministerul Finanțelor a reluat intervențiile valutare din Fondul Național de Bunăstare pentru a acoperi deficitul.

Rezultatul: un deficit bugetar de 2,17 trilioane de ruble în primul trimestru — aproape dublu față de estimarea pentru întregul an.

Totuși, cheltuielile pentru complexul militar-industrial nu par afectate de prăbușirea prețului petrolului. „Contractele din apărare au fost, probabil, deja plătite în primul trimestru, iar aceste cheltuieli vor fi ultimele vizate de reduceri”, subliniază economistul Bloomberg Economics, Alexander Isakov.

În opinia unor experți, planificarea bugetară a fost din start una riscantă. „Bugetul pe 2025 a fost construit pe un preț de 70 dolari/baril — o ipoteză îndrăzneață încă de la început. Poate tocmai pentru a justifica ulterior tăieri rapide, în caz de criză”, afirmă Serghei Vakulenko de la Carnegie Berlin.

În condițiile unui baril de Urals sub 50 dolari, Rusia ar putea fi forțată să-și rescrie rapid strategia fiscală și economică — într-un context geopolitic tot mai incert.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 08:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 08:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova va avea în 2026 un cadru legal complet pentru criptomonede, care va permite deținerea, tranzacționarea și conversia acestora, dar va introduce și reguli stricte de control fiscal și de prevenire a spălării banilor. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, un proiect de lege privind reglementarea criptomonedelor este în curs de elaborare și este realizat cu participarea mai multor instituții-cheie ale statului, inclusiv Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Inițiativa este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană.„Nu poți doar să interzici. Avem datoria să reglementăm și să clarificăm. Este dreptul cetățenilor să dețină aceste valute. În acest an vom avea această legislație”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a precizat că noua lege va stabili cine are dreptul să efectueze tranzacții, cine poate converti criptomonedele în lei moldovenești sau în valută străină și care vor fi entitățile autorizate să opereze pe această piață.

Reglementarea va fi aliniată la directivele europene, cu repere preluate în special din România și alte state UE.

În același timp, autoritățile nu vor permite folosirea criptomonedelor ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

„Nu vei putea face plăți cu ele, așa cum nu poți plăti nici în euro sau dolari. Moneda națională rămâne leul, dar va fi legal să le deții, să le tranzacționezi și să le convertești”, a explicat Gavriliță.

Un element important al noii legislații va fi regimul fiscal. Ministrul Finanțelor a subliniat că simpla deținere a criptomonedelor nu va fi impozitată, însă profitul obținut din vânzarea acestora va fi taxat.

„Dacă ești rezident fiscal în Republica Moldova și obții venit din tranzacții cu cripto, trebuie să plătești impozit de 12%, la fel ca din orice altă activitate care generează venit”, a precizat el.
Totodată, Gavriliță a avertizat că statul tratează criptomonedele ca un domeniu speculativ, nu ca investiții clasice.

„Eu mă feresc de a folosi termenul investiții când vorbim de cripto. Este mai degrabă un domeniu speculativ. Nu înseamnă că nu se pot face bani, dar nu aș recomanda cuiva să le privească drept investiții sigure”, a spus ministrul.

Reglementarea vine și pe fondul unor riscuri de securitate și spălare de bani. Ministrul a amintit că recent, într-un dosar de trădare de patrie, obiectul anchetei l-au constituit tranzacții crypto de sume mari, ceea ce arată cât de vulnerabil este acest domeniu în lipsa unui cadru legal clar.

„Trebuie să găsim soluția de mijloc: să legalizăm domeniul, dar să prevenim utilizarea criptomonedelor pentru finanțare ilegală și spălare de bani”, a subliniat Gavriliță.
Proiectul de lege urmează să fie făcut public în perioada următoare și supus consultărilor publice, după care va ajunge în Parlament. Autoritățile promit că noul cadru legal va aduce claritate, protecție pentru cetățeni și control pentru stat, fără a bloca dezvoltarea pieței.