Valorile familiei Trofim şi istoria creării vinului de suflet al familiei – Fraţi de la Castel Mimi

11 Apr. 2025, 17:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Apr. 2025, 17:03 // Actual //  bani.md

Într-un film al familiei, publicat de Castel Mimi, aflăm povestea vinului Fraţi, inspirat de relaţia dintre Cristina şi Adrian Trofim, proprietarii vinăriei. Soiurile Malbec şi Merlot au fost cupajate în proporţie de 50 la 50, iar vinul nou obţinut a fost numit Fraţi, povesteşte Adrian Trofim, CEO Castel Mimi.

“Eram în laborator cu echipa de vinificatori şi cele şapte vinuri roşii ale noastre, pregăteam produse noi. Îi spun Cristinei: gustă unul dintre vinuri şi alege-l pe cel preferat. Mi-a spus că îi place Merlot. Le-am pus împreună zi zic: noi suntem fraţi, tu ai ales Merlot, eu am ales Malbec, ăsta e vinul nostru şi o să-l numim Fraţi”, îşi aminteşte Adrian Trofim.

 

Şi simbolul vinului de pe etichetă nu a fost ales întâmplător – două romburi care se completează şi sprijină reciproc. Cele patru laturi ale figurii geometrice reprezintă ziua naşterii fiecăruia dintre fraţi. Cristina e născută pe 4 ianuarie, iar Adrian pe 4 August.

“Rombul are mai mult semnificații – un tot întreg, este asociat și cu Dumnezeu, cu Divinitatea, energii care împreună creează ceva unic și puternic. Frați mai are o simbolistică importantă – una dintre cele mai importante piețe pe care o avem noi este piața românească. Am zis că o să fie frumos și simbolic”, afirmă Cristina Frolov, preşedinta Fundaţiei Constantin Mimi, în trecut Director de Producere al Castel Mimi.

Atât vinul Fraţi, cât şi întreaga activitate şi afacerea de familie pe care au construit-o şi o administrează împreună cu părinţii, are la bază principii de care se ghidează.

“Părinții noștri întotdeauna ne-au învățat că indiferent de orice, trebuie să rămânem oameni. Afacerea este o continuare a acestui principiu. Trebuie să ne ajutăm, să fim oameni și mai buni, să ne creștem copiii în dragoste, inclusiv în dragoste față de alți oameni și față Dumnezeu. Părinţii ne-au învățat că frăția aceasta trebuie să fie în capul mesei și ea nu ne face nouă bine făcând rău altora”, susţine Cristina Frolov.

“Crearea moștenirii e un principiu al familiei noastre. Să rămână ceva frumos în spatele nostru. Tot ce avem noi azi e pentru a lăsa copiilor noștri ca ei să înmulțească și să transmită următoarelor generaţii”, afirmă Adrian Trofim.

Sărbătorile sunt o parte importantă din valorile şi tradiţiile familiei, pe care fraţii Trofim le promovează şi în rândul marii familii Castel Mimi de la Bulboaca.

“Chiar dacă sunt cereri mari și de Paști, și de Revelion, și de Crăciun, noi încercăm să oferim această posibilitate tuturor, să stea în sânul familiei, cu un pahar de vin de la noi, ceea ce facem și noi, ne strângem cu toți la părinți acasă”, susţine Adrian.

“Încercăm să fim prezenți la slujba de Înviere și să mergem cu bucate gătite acasă, tradiționale, să sfințim un vin roșu. Neapărat o să mergem la părinți duminică”, spune Cristina.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.