Piața de tutun: Experții vin cu recomandări pentru a scădea comerțul ilicit și a mări încasările la bugetul de stat

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a constituit 9.8% în perioada septembrie-octombrie 2024, înregistrând o scădere de 1.9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023. Experții susțin că acest lucru a stimulat majorarea încasărilor la bugetul de stat, însă, în continuare există riscuri atât pentru piața legală, cât și în ceea ce privește creșterea consumului de țigarete electronice în rândul minorilor.

„Anul trecut, am atenționat autoritățile, expediind scrisori Parlamentului, Guvernului și, prin urmare, a fost creat un grup de lucru. Am scos în evidență faptul că, din cauza unor reglementări fără o analiză adecvată, am avut o creștere puternică a contrabandei. Acest lucru s-a reflectat asupra veniturilor bugetare care nu creșteau. În special, am realizat un studiu privind contrabanda cu țigări electronice. Astfel, am constatat că reglementările neechilibrate au impact asupra bugetului, iar cel mai grav e că produsele de contrabandă sunt vândute pe piața tenebră la care au acces minorii”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Expertul a menționat că fenomenul privind consumul de țigări electronice în rândul minorilor rămâne a fi o problemă. Pentru a consolida piața legală, experții și reprezentanții industriei tutunului au venit cu o serie de recomandări către autorități.

„Pentru a contracara piața tenebră, este necesară amânarea implementării interdicțiilor la arome în produse de tutun încălzit până la aderarea la Uniunea Europeană. În condiția în care în țara vecină acest lucru este permis, iar noi îl interzicem – se dezvoltă contrabanda, ceea ce reprezintă un risc pentru minori”, a menționat Ioniță.

O altă recomandare ține de reglementarea fiscală a pliculețelor cu nicotină, produs prezent în majoritatea statelor UE, precum și în țările vecine ale Moldovei.

„Pliculețele cu nicotină nu sunt accizate în Moldova și atunci există o portiță de a importa acest produs cu eschivare de plată a accizei. În cazul introducerii accizei, încasările la bugetul de stat ar putea crește cu 100-150 de milioane de lei. Scopul final, însă, nu sunt încasările fiscale. Atunci când ai o piață necontrolată, care nu este accizată, ai un produs ieftin la care orice copil are acces”, a adăugat expertul economic.

În prezent, tot mai multe state europene vin cu reglementări fiscale pentru pliculețe cu nicotină. În 2024, România, Ucraina, Luxemburg și Slovacia au introdus acciză la această categorie de produs.

Anul acesta, și Guvernul Poloniei a aprobat acciza pentru pliculețele cu nicotină și a introdus rata accizei în calendarul fiscal pentru anii 2025-2027. Astfel, în 2025, rata accizei constituie 35 euro per kilogram de substrat de nicotină, iar autoritățile speră să încaseze surse suplimentare la bugetul de stat în sumă de 20 de milioane de euro.

Statele vecine cu Moldova au introdus acciză la pungile cu nicotină anul trecut – România în iunie 2024, iar Ucraina în septembrie 2024. Guvernul Ucrainei estimează încasări de 20 milioane de euro la bugetul de stat din acciza pentru pliculețele cu nicotină.

#comert ilicit #reglementari fiscale #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va elimina dubla impunere în relația fiscală cu Uniunea Europeană pentru dividendele, dobânzile și royalty achitate între societăți asociate, potrivit unui proiect de lege de modificare a Codului fiscal, elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Documentul prevede că dividendele distribuite către societăți din statele membre ale UE nu vor mai fi impozitate la sursă, dacă societatea beneficiară deține cel puțin 10% din capitalul entității plătitoare pentru o perioadă neîntreruptă de minimum 24 de luni. În același timp, dobânzile și royalty vor fi scutite de impozit doar în cazul plăților efectuate între societăți asociate, respectiv atunci când una dintre entități deține direct sau indirect minimum 25% din capitalul sau drepturile de vot ale celeilalte, tot pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni.

Proiectul stabilește expres că scutirile nu se vor aplica în cazul aranjamentelor artificiale. Potrivit documentului, acestea sunt excluse atunci când „motivul principal sau unul dintre motivele principale este obținerea unui avantaj fiscal care anulează obiectul sau scopul scutirii” sau când tranzacțiile „nu sunt autentice, având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante”.

Totodată, legea introduce regimul societăților străine controlate, prin care o companie din afara Republicii Moldova este considerată controlată dacă o persoană juridică rezidentă deține peste 50% din capital, drepturi de vot sau din profiturile acesteia, iar impozitul plătit în statul de rezidență este mai mic decât cel care ar fi fost datorat în Republica Moldova. În asemenea situații, veniturile nedistribuite ale societății străine controlate vor fi incluse în baza impozabilă din Republica Moldova.

Proiectul prevede și sancțiuni explicite pentru nerespectarea noilor obligații de raportare. Astfel, prezentarea tardivă a informațiilor privind societățile străine controlate va fi sancționată cu amenzi cuprinse între 10 000 și 30 000 de lei, prezentarea unor informații neautentice va fi amendată cu 50 000–70 000 de lei, iar neprezentarea informației va atrage sancțiuni de până la 100 000 de lei.

Conform documentului, modificările vor intra în vigoare la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar prevederile ce țin de controlul fiscal, raportare și sancțiuni vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2028.