Piața de tutun: Experții vin cu recomandări pentru a scădea comerțul ilicit și a mări încasările la bugetul de stat

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a constituit 9.8% în perioada septembrie-octombrie 2024, înregistrând o scădere de 1.9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023. Experții susțin că acest lucru a stimulat majorarea încasărilor la bugetul de stat, însă, în continuare există riscuri atât pentru piața legală, cât și în ceea ce privește creșterea consumului de țigarete electronice în rândul minorilor.

„Anul trecut, am atenționat autoritățile, expediind scrisori Parlamentului, Guvernului și, prin urmare, a fost creat un grup de lucru. Am scos în evidență faptul că, din cauza unor reglementări fără o analiză adecvată, am avut o creștere puternică a contrabandei. Acest lucru s-a reflectat asupra veniturilor bugetare care nu creșteau. În special, am realizat un studiu privind contrabanda cu țigări electronice. Astfel, am constatat că reglementările neechilibrate au impact asupra bugetului, iar cel mai grav e că produsele de contrabandă sunt vândute pe piața tenebră la care au acces minorii”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Expertul a menționat că fenomenul privind consumul de țigări electronice în rândul minorilor rămâne a fi o problemă. Pentru a consolida piața legală, experții și reprezentanții industriei tutunului au venit cu o serie de recomandări către autorități.

„Pentru a contracara piața tenebră, este necesară amânarea implementării interdicțiilor la arome în produse de tutun încălzit până la aderarea la Uniunea Europeană. În condiția în care în țara vecină acest lucru este permis, iar noi îl interzicem – se dezvoltă contrabanda, ceea ce reprezintă un risc pentru minori”, a menționat Ioniță.

O altă recomandare ține de reglementarea fiscală a pliculețelor cu nicotină, produs prezent în majoritatea statelor UE, precum și în țările vecine ale Moldovei.

„Pliculețele cu nicotină nu sunt accizate în Moldova și atunci există o portiță de a importa acest produs cu eschivare de plată a accizei. În cazul introducerii accizei, încasările la bugetul de stat ar putea crește cu 100-150 de milioane de lei. Scopul final, însă, nu sunt încasările fiscale. Atunci când ai o piață necontrolată, care nu este accizată, ai un produs ieftin la care orice copil are acces”, a adăugat expertul economic.

În prezent, tot mai multe state europene vin cu reglementări fiscale pentru pliculețe cu nicotină. În 2024, România, Ucraina, Luxemburg și Slovacia au introdus acciză la această categorie de produs.

Anul acesta, și Guvernul Poloniei a aprobat acciza pentru pliculețele cu nicotină și a introdus rata accizei în calendarul fiscal pentru anii 2025-2027. Astfel, în 2025, rata accizei constituie 35 euro per kilogram de substrat de nicotină, iar autoritățile speră să încaseze surse suplimentare la bugetul de stat în sumă de 20 de milioane de euro.

Statele vecine cu Moldova au introdus acciză la pungile cu nicotină anul trecut – România în iunie 2024, iar Ucraina în septembrie 2024. Guvernul Ucrainei estimează încasări de 20 milioane de euro la bugetul de stat din acciza pentru pliculețele cu nicotină.

#comert ilicit #reglementari fiscale #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Economiei a publicat lista beneficiarilor ajutorului de stat, valabilă la data de 31 decembrie 2025, care arată că 20 de întreprinderi din Republica Moldova vor beneficia de sprijin financiar pentru realizarea unor investiții și crearea de noi locuri de muncă. Datele oficiale indică faptul că proiectele aprobate prevăd crearea a 1.191 de locuri de muncă și investiții totale estimate la peste 2,007 miliarde de lei, din care aproximativ 1,836 miliarde de lei reprezintă costuri eligibile.

Valoarea maximă a ajutorului de stat aprobat se ridică la circa 1,03 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sprijinului, aproximativ 771,7 milioane de lei, este acordată sub formă de scutiri fiscale, în timp ce granturile directe însumează circa 257,2 milioane de lei. Intensitatea ajutorului variază între 50% și 75%, în funcție de domeniul de activitate și tipul investiției.

Cele mai mari proiecte vizează industria alimentară, prelucrarea cărnii, fabricarea articolelor din beton, ambalaje, mobilier și echipamente electrotehnice. Printre beneficiarii cu cele mai mari investiții se numără FoodRetail SRL, cu investiții preconizate de peste 315 milioane de lei și 319 locuri de muncă noi, SC „NOUNCONS” SRL, cu investiții de peste 312 milioane de lei și 160 de angajări planificate, FPC ROGOB SRL, cu aproape 249 milioane de lei investiții, precum și compania „Fruja” AXD, cu proiecte de peste 218 milioane de lei.

Datele arată că statul mizează în principal pe facilități fiscale, nu pe plăți directe din buget, ceea ce reduce impactul imediat asupra finanțelor publice, dar generează angajamente pe termen mediu și lung. Autoritățile susțin că schema de ajutor de stat este orientată spre stimularea investițiilor productive, modernizarea capacităților industriale și crearea de locuri de muncă stabile, într-un context economic marcat de presiuni asupra pieței muncii și necesitatea relansării activității industriale.