Piața de tutun: Experții vin cu recomandări pentru a scădea comerțul ilicit și a mări încasările la bugetul de stat

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a constituit 9.8% în perioada septembrie-octombrie 2024, înregistrând o scădere de 1.9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023. Experții susțin că acest lucru a stimulat majorarea încasărilor la bugetul de stat, însă, în continuare există riscuri atât pentru piața legală, cât și în ceea ce privește creșterea consumului de țigarete electronice în rândul minorilor.

„Anul trecut, am atenționat autoritățile, expediind scrisori Parlamentului, Guvernului și, prin urmare, a fost creat un grup de lucru. Am scos în evidență faptul că, din cauza unor reglementări fără o analiză adecvată, am avut o creștere puternică a contrabandei. Acest lucru s-a reflectat asupra veniturilor bugetare care nu creșteau. În special, am realizat un studiu privind contrabanda cu țigări electronice. Astfel, am constatat că reglementările neechilibrate au impact asupra bugetului, iar cel mai grav e că produsele de contrabandă sunt vândute pe piața tenebră la care au acces minorii”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Expertul a menționat că fenomenul privind consumul de țigări electronice în rândul minorilor rămâne a fi o problemă. Pentru a consolida piața legală, experții și reprezentanții industriei tutunului au venit cu o serie de recomandări către autorități.

„Pentru a contracara piața tenebră, este necesară amânarea implementării interdicțiilor la arome în produse de tutun încălzit până la aderarea la Uniunea Europeană. În condiția în care în țara vecină acest lucru este permis, iar noi îl interzicem – se dezvoltă contrabanda, ceea ce reprezintă un risc pentru minori”, a menționat Ioniță.

O altă recomandare ține de reglementarea fiscală a pliculețelor cu nicotină, produs prezent în majoritatea statelor UE, precum și în țările vecine ale Moldovei.

„Pliculețele cu nicotină nu sunt accizate în Moldova și atunci există o portiță de a importa acest produs cu eschivare de plată a accizei. În cazul introducerii accizei, încasările la bugetul de stat ar putea crește cu 100-150 de milioane de lei. Scopul final, însă, nu sunt încasările fiscale. Atunci când ai o piață necontrolată, care nu este accizată, ai un produs ieftin la care orice copil are acces”, a adăugat expertul economic.

În prezent, tot mai multe state europene vin cu reglementări fiscale pentru pliculețe cu nicotină. În 2024, România, Ucraina, Luxemburg și Slovacia au introdus acciză la această categorie de produs.

Anul acesta, și Guvernul Poloniei a aprobat acciza pentru pliculețele cu nicotină și a introdus rata accizei în calendarul fiscal pentru anii 2025-2027. Astfel, în 2025, rata accizei constituie 35 euro per kilogram de substrat de nicotină, iar autoritățile speră să încaseze surse suplimentare la bugetul de stat în sumă de 20 de milioane de euro.

Statele vecine cu Moldova au introdus acciză la pungile cu nicotină anul trecut – România în iunie 2024, iar Ucraina în septembrie 2024. Guvernul Ucrainei estimează încasări de 20 milioane de euro la bugetul de stat din acciza pentru pliculețele cu nicotină.

#comert ilicit #reglementari fiscale #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”