Piața de tutun: Experții vin cu recomandări pentru a scădea comerțul ilicit și a mări încasările la bugetul de stat

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a constituit 9.8% în perioada septembrie-octombrie 2024, înregistrând o scădere de 1.9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023. Experții susțin că acest lucru a stimulat majorarea încasărilor la bugetul de stat, însă, în continuare există riscuri atât pentru piața legală, cât și în ceea ce privește creșterea consumului de țigarete electronice în rândul minorilor.

„Anul trecut, am atenționat autoritățile, expediind scrisori Parlamentului, Guvernului și, prin urmare, a fost creat un grup de lucru. Am scos în evidență faptul că, din cauza unor reglementări fără o analiză adecvată, am avut o creștere puternică a contrabandei. Acest lucru s-a reflectat asupra veniturilor bugetare care nu creșteau. În special, am realizat un studiu privind contrabanda cu țigări electronice. Astfel, am constatat că reglementările neechilibrate au impact asupra bugetului, iar cel mai grav e că produsele de contrabandă sunt vândute pe piața tenebră la care au acces minorii”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Expertul a menționat că fenomenul privind consumul de țigări electronice în rândul minorilor rămâne a fi o problemă. Pentru a consolida piața legală, experții și reprezentanții industriei tutunului au venit cu o serie de recomandări către autorități.

„Pentru a contracara piața tenebră, este necesară amânarea implementării interdicțiilor la arome în produse de tutun încălzit până la aderarea la Uniunea Europeană. În condiția în care în țara vecină acest lucru este permis, iar noi îl interzicem – se dezvoltă contrabanda, ceea ce reprezintă un risc pentru minori”, a menționat Ioniță.

O altă recomandare ține de reglementarea fiscală a pliculețelor cu nicotină, produs prezent în majoritatea statelor UE, precum și în țările vecine ale Moldovei.

„Pliculețele cu nicotină nu sunt accizate în Moldova și atunci există o portiță de a importa acest produs cu eschivare de plată a accizei. În cazul introducerii accizei, încasările la bugetul de stat ar putea crește cu 100-150 de milioane de lei. Scopul final, însă, nu sunt încasările fiscale. Atunci când ai o piață necontrolată, care nu este accizată, ai un produs ieftin la care orice copil are acces”, a adăugat expertul economic.

În prezent, tot mai multe state europene vin cu reglementări fiscale pentru pliculețe cu nicotină. În 2024, România, Ucraina, Luxemburg și Slovacia au introdus acciză la această categorie de produs.

Anul acesta, și Guvernul Poloniei a aprobat acciza pentru pliculețele cu nicotină și a introdus rata accizei în calendarul fiscal pentru anii 2025-2027. Astfel, în 2025, rata accizei constituie 35 euro per kilogram de substrat de nicotină, iar autoritățile speră să încaseze surse suplimentare la bugetul de stat în sumă de 20 de milioane de euro.

Statele vecine cu Moldova au introdus acciză la pungile cu nicotină anul trecut – România în iunie 2024, iar Ucraina în septembrie 2024. Guvernul Ucrainei estimează încasări de 20 milioane de euro la bugetul de stat din acciza pentru pliculețele cu nicotină.

#comert ilicit #reglementari fiscale #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.