Piața de tutun: Experții vin cu recomandări pentru a scădea comerțul ilicit și a mări încasările la bugetul de stat

Comerțul ilegal cu țigarete în Republica Moldova a constituit 9.8% în perioada septembrie-octombrie 2024, înregistrând o scădere de 1.9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023. Experții susțin că acest lucru a stimulat majorarea încasărilor la bugetul de stat, însă, în continuare există riscuri atât pentru piața legală, cât și în ceea ce privește creșterea consumului de țigarete electronice în rândul minorilor.

„Anul trecut, am atenționat autoritățile, expediind scrisori Parlamentului, Guvernului și, prin urmare, a fost creat un grup de lucru. Am scos în evidență faptul că, din cauza unor reglementări fără o analiză adecvată, am avut o creștere puternică a contrabandei. Acest lucru s-a reflectat asupra veniturilor bugetare care nu creșteau. În special, am realizat un studiu privind contrabanda cu țigări electronice. Astfel, am constatat că reglementările neechilibrate au impact asupra bugetului, iar cel mai grav e că produsele de contrabandă sunt vândute pe piața tenebră la care au acces minorii”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Expertul a menționat că fenomenul privind consumul de țigări electronice în rândul minorilor rămâne a fi o problemă. Pentru a consolida piața legală, experții și reprezentanții industriei tutunului au venit cu o serie de recomandări către autorități.

„Pentru a contracara piața tenebră, este necesară amânarea implementării interdicțiilor la arome în produse de tutun încălzit până la aderarea la Uniunea Europeană. În condiția în care în țara vecină acest lucru este permis, iar noi îl interzicem – se dezvoltă contrabanda, ceea ce reprezintă un risc pentru minori”, a menționat Ioniță.

O altă recomandare ține de reglementarea fiscală a pliculețelor cu nicotină, produs prezent în majoritatea statelor UE, precum și în țările vecine ale Moldovei.

„Pliculețele cu nicotină nu sunt accizate în Moldova și atunci există o portiță de a importa acest produs cu eschivare de plată a accizei. În cazul introducerii accizei, încasările la bugetul de stat ar putea crește cu 100-150 de milioane de lei. Scopul final, însă, nu sunt încasările fiscale. Atunci când ai o piață necontrolată, care nu este accizată, ai un produs ieftin la care orice copil are acces”, a adăugat expertul economic.

În prezent, tot mai multe state europene vin cu reglementări fiscale pentru pliculețe cu nicotină. În 2024, România, Ucraina, Luxemburg și Slovacia au introdus acciză la această categorie de produs.

Anul acesta, și Guvernul Poloniei a aprobat acciza pentru pliculețele cu nicotină și a introdus rata accizei în calendarul fiscal pentru anii 2025-2027. Astfel, în 2025, rata accizei constituie 35 euro per kilogram de substrat de nicotină, iar autoritățile speră să încaseze surse suplimentare la bugetul de stat în sumă de 20 de milioane de euro.

Statele vecine cu Moldova au introdus acciză la pungile cu nicotină anul trecut – România în iunie 2024, iar Ucraina în septembrie 2024. Guvernul Ucrainei estimează încasări de 20 milioane de euro la bugetul de stat din acciza pentru pliculețele cu nicotină.

#comert ilicit #reglementari fiscale #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exportul de gaze către Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, atinge astăzi 6 milioane metri cubi, maximul absolut de capacitate al conductei, scrie economedia.ro.

Jurnaliștii români precizează că țara noastră are ca unică sursă de aprovizionare România, atât ca import de gaze de peste Prut, cât și ca oferirea de spațiu de depozitare subterană a cantităților pe care molodvenii le cumpără din alte părți, dar care ajung temporar tot la noi.

Mai mult, sistemul de transport și distribuție a gazelor de peste Prut este operat de Transgazul românesc.

Cât privește fluxurile de gaze de pe teritoriul României, consumul este asigurat, în aceste zile, cu precădere din extracția cantităților stocate în subteran, în sezonul cald. 25 de milioane de metri cubi sunt extrase azi din depozite. Abia pe locul doi este producția curentă – 23,7 milioane metri cubi și mai aducem din import – prin Bulgaria 12,6 milioane de metri cubi, din care 4,4 reprezintă tranzit către Ungaria și Ucraina.

Consumul total al României de circa 54 de milioane de metri cubi se realizează în condițiile în care și termocentralele pe gaz consumă mult, fiind chiar prima sursă de generare a electricității din țară – peste 1.800 MW.

Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău conectează Republica Moldova la rețeaua de gaze naturale din România, oferind Chișinăului acces direct la surse alternative și mai sigure de energie. Conducta are o lungime de aproximativ 150 de kilometri, iar investiția totală în acest proiect a fost de circa 150 de milioane de euro.

Proiectul a fost finalizat în anul 2020, având inițial o capacitate de transport de 1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Ulterior, în urma lucrărilor de extindere și modernizare, capacitatea de transport a fost majorată de 3,3 ori în direcția Republicii Moldova și de 4,6 ori pentru fluxul invers, către România.

#conducta iasi-ungheni #gaz #limita