Piața imobiliară a intrat în comă. Cel mai slab an din ultimii 15 ani

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în 2025 cea mai severă contracție din ultimii 15 ani și a atins un minim istoric al numărului de tranzacții. Declarațiile au fost făcute de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, vineri, 30 ianuarie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, în 2025 au fost realizate 31.200 de tranzacții imobiliare, comparativ cu 45.200 în 2024, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat din 2011 încoace. Este una dintre puținele situații din ultimii ani în care piața a coborât sub pragul de 40.000 de tranzacții, alături de anul 2023.

Cel mai afectat segment al pieței rămâne cel al apartamentelor, în special din Chișinău. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut de la 23.700 în 2024 la 14.000 în 2025, marcând cea mai mică rată din ultimii 15–20 de ani. La nivel național, tranzacțiile cu apartamente au coborât la 20.600, față de peste 52.500 în 2019.

Structura tranzacțiilor din 2025 arată astfel: apartamente în municipiul Chișinău – 14.000 (45%), case individuale în restul țării – 8.500 (27%), apartamente în restul țării – 6.600 (21%),
și case individuale în municipiul Chișinău – 2.000 (7%).

„În timp ce tranzacțiile cu case individuale au înregistrat variații mai reduse, apartamentele sunt principalul factor al declinului pieței”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Dacă anterior majoritatea tranzacțiilor aveau loc în Chișinău, anul 2025 marchează o aproape egalizare între capitală și restul țării. Comparativ cu 2019, când în Chișinău se realizau aproape 40.000 de tranzacții, în 2025 numărul acestora a scăzut la 16.500, față de 14.700 în restul țării. În același timp, suburbiile Chișinăului devin tot mai active, pe fondul îngustării pieței din capitală.

În 2025, cele mai multe tranzacții cu apartamente s-au înregistrat în: Chișinău – 59,2%, Bălți – 9,6%, suburbiile Chișinăului – 8,7%, Ungheni – 2,2%, Orhei – 2% și restul raioanelor – sub 2%.

„Numărul redus de tranzacții generează incertitudini în privința evoluției prețurilor, care contribuie în același timp la menținerea unor valori ridicate pe piața imobiliară”, a subliniat expertul.

Un fenomen distinct al anului 2025 este creșterea accentuată a tranzacțiilor realizate prin ipotecă, concomitent cu scăderea drastică a achizițiilor din surse proprii. Dacă în 2024 au fost 16.100 de tranzacții realizate integral cu bani disponibili, în 2025 numărul acestora a coborât la 6.300. În schimb, tranzacțiile prin ipotecă au crescut la 7.100, apropiindu-se de maximul istoric din 2019.

Ponderea apartamentelor cumpărate prin ipotecă a ajuns la 61,1% în 2025, față de 30,9% în 2024 și sub 20% în anii anteriori. Totodată, numărul creditelor ipotecare contractate de la bănci a atins un nou record – 8.300 în 2025, cu o medie de cel puțin 2.000 de credite acordate trimestrial. Astfel, ponderea creditelor ipotecare în totalul tranzacțiilor imobiliare a crescut la 29,9%, comparativ cu 18,6% în 2024.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul 2025 confirmă prăbușirea pieței imobiliare tradiționale, în special în Chișinău, și o dependență tot mai mare de creditarea ipotecară. Deși volumul tranzacțiilor este redus, cererea de locuințe rămâne ridicată, ceea ce menține presiuni asupra prețurilor și accentuează incertitudinile pentru perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #tranzactii #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.