Piloţii de la compania aeriană germană Lufthansa vor organiza o nouă grevă. Cer salarii mai mari

Piloţii de la compania aeriană germană Lufthansa vor organiza o nouă grevă în cursul acestei săptămâni, escaladând o dispută salarială care va agrava şi mai mult haosul apărut în ultimele luni în călătoriile cu avionul, transmite Reuters.

Sindicatul Vereinigung Cockpit (VC), care reprezintă peste 5.000 de piloţi, a anunţat luni seară că piloţii care asigură zborurile de pasageri ale Lufthansa vor intra în grevă începând din 7 septembrie şi până în data de 8 septembrie la miezul nopţii, în timp ce greva piloţilor de la Lufthansa Cargo va începe în data de 7 septembrie şi se va încheia în data de 9 septembrie la miezul nopţii.

Aceasta este a doua grevă de amploare a piloţilor de la Lufthansa după cea de săptămâna trecută, care a obligat cel mai mare transportator aerian european să anuleze sute de zboruri.

Vereinigung Cockpit solicită o majorare salarială de 5,5% în acest an şi o majorare automată în funcţie de evoluţia inflaţiei începând din 2023. În replică, conducerea Lufthansa a oferit o majorare cu 900 de euro a salariului de bază pentru piloţii de la Lufthansa şi Lufthansa Cargo.

Matthias Baier, purtător de cuvânt la Vereinigung Cockpit, a subliniat că sindicatul s-a oferit să organizeze marţi o nouă rundă de negocieri însă până la urmă întâlnirea nu va mai avea loc.

„Greva poate fi evitată numai dacă echipa de conducere vine cu o ofertă serioasă”, a spus Baier.

Activitatea în industria europeană a transportul aerian a fost afectată în ultimele luni în special de lipsa personalului la sol în domenii precum securitatea şi gestionarea bagajelor, pe măsură ce angajaţii au cerut salarii mai mari care să acopere creşterea costului vieţii. În paralel, cererea pentru călătorii cu avionul a revenit în forţă pe măsură ce oamenii au reluat călătoriile în interes de afaceri şi vacanţele, după ce timp de aproape doi ani au fost afectaţi de restricţii de călătorie.

#piloti #Lufthansa #greva #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.