Planul de 8,7 trilioane de dolari prin care Dubai vrea să ajungă o putere financiară globală

09 Ian. 2023, 06:18
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  bani.md
09 Ian. 2023, 06:18 // Uncategorized //  bani.md

Dubai a anunţat miercuri un plan economic uriaş de 8,7 trilioane de dolari pentru următorul deceniu, care vizează stimularea comerţului, investiţilor străine şi locul său pe hartă ca hub global, scrie CNBC.

„Dubai va fi unul dintre primele patru centre financiare globale cu o creştere a investiţiilor străine directe la peste 650 de miliarde AED (177 de miliarde de dolari) în următorul deceniu”, a scris şeicul Mohammed bin Rashid al Maktoum, conducătorul Dubaiului, pe Twitter. „Peste 300.000 de investitori la nivel mondial ajută la transformarea Dubaiului în oraşul global cu cea mai rapidă creştere.”

Postarea a subliniat câteva dintre cele 100 de „proiecte de transformare viitoare” incluse în planul economic pe zece ani. Printre acestea se numără creşterea comerţului exterior la 25,6 trilioane de dirhami de la 14,2 trilioane de dirhami în ultimul deceniu, aproape dublarea investiţiilor străine directe anuale la 60 de miliarde de dirhami anual şi creşterea cheltuielilor guvernamentale de la 512 miliarde de dirhami în ultimul deceniu la 700 de miliarde în următorul.

Planul urmăreşte, de asemenea, să crească investiţiile din sectorul privat de la 790 de miliarde de dirhami în ultimul deceniu la 1 trilion în următorul şi promite 100 de miliarde de dirhami contribuţie la economie prin proiectele de transformare digitală.
Dubai îşi propune să dubleze dimensiunea economiei sale în următorul deceniu şi să devină unul dintre „top 3 oraşe dezvoltate economic din lume”, se arată pe tweetul şeicului.

Vestea vine la doar câteva zile după ce Dubaiul a anunţat încetarea taxei sale de 30% pe alcool, o mişcare care pare să fi fost făcută pentru a stimula turismul şi afacerile. În ultimii ani, emiratul – care este capitala comercială şi turistică strălucitoare a Emiratelor Arabe Unite bogate în petrol – a lansat o serie de reforme menite să-l facă mai atractiv pentru străini şi companii internaţionale, ca un loc în care e bine să trăieşti şi să investeşti.

Mărimea obiectivelor economice ale oraşului poate atrage un oarecare scepticism, dar experţii în finanţe din Dubai cred că acestea sunt realizabile.

„Este ambiţios, dar nu există niciun motiv să ne îndoim de aceste ţinte având în vedere istoria economică a Dubaiului şi recordurile de reforme”, a declarat Tarek Fadlallah, CEO la Nomura Asset Management pentru Orientul Mijlociu, pentru CNBC.

Karim Jetha, director de investiţii la firma de administrare a activelor Longdean Capital din Dubai, a remarcat concurenţa: Arabia Saudită din apropiere investeşte ea însăşi trilioane pentru a renunţa la imaginea închisă, conservatoare şi pentru a atrage turism respectiv investiţii străine.

„Cifrele sună ambiţios, dar Dubaiului nu i-a a lipsit niciodată de ambiţia”, a spus Jetha. „Pe măsură ce ţările vecine, cum ar fi Arabia Saudită, se deschid şi caută să capteze mai multe afaceri regionale, Dubai îşi îndreaptă obiectivele mai sus şi caută să devină un centru global.”

Dubaiul este de mult timp un hub regional în Orientul Mijlociu, dar a făcut în ultima perioadă modificări pentru a se integra în continuare cu alte părţi ale lumii. Acesta găzduieşte o populaţie diversă de 90% expaţi şi de mulţi ani a oferit stiluri de viaţă comparabile cu cele din lumea occidentală, încluzând plajele, lipsa impozitului pe venit şi una dintre cele mai scăzute rate ale criminalităţii din lume.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite au schimbat weekend-ul islamic de vineri şi sâmbătă în cel occidental, sâmbătă şi duminică, pentru a fi în linie cu cea mai mare parte a lumii şi au început să ofere un program de viză pentru angajaţii remote în timpul pandemiei de covid, pe măsură ce mulţi oameni au adoptat un mod de lucru de la distanţă.

O lansare timpurie a vaccinurilor pentru întreaga populaţie la începutul anului 2021 a permis Dubaiului să revină la „viaţa normală” în timpul pandemiei mult mai devreme decât în majoritatea altor locuri, atrăgând valuri de noi rezidenţi şi vizitatori. Sectorul său imobiliar este în prezent în plină expansiune, iar Dubai a fost recent clasat drept unul dintre cele mai bune zece oraşe din lume în care expaţii să trăiască şi să lucreze.

Întrucât o mare parte din lume se aşteaptă la un 2023 dificil, cu previziuni de recesiune pe scară largă, costuri mari ale energiei şi creştere economică lentă, statele din Golf sunt, în general, pregătite să înflorească, spune Fadlallah de la Nomura – susţinute de preţurile încă ridicate ale petrolului şi motivate de dorinţa de a-şi diversifica economiile.

„Cred că CCG trece printr-o Epocă de Aur”, a spus Fadlallah, referindu-se la statele Consiliului de Cooperare din Golf. „Economiile sale nu au fost niciodată mai mari, mai puternice, mai diversificate şi mai integrate în economia globală”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

27 Mart. 2026, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Mart. 2026, 14:39 // Actual //  Ursu Victor

Industria Republicii Moldova continuă să se confrunte cu stagnare și lipsă de performanță, în pofida unor evoluții pozitive punctuale, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice” din 27 martie 2026.

Potrivit analizei, anul 2025 a adus o creștere industrială de 5,4%, după un declin de 1,1% în 2024. Cu toate acestea, evoluția sectorului rămâne fragilă. Din 2020 până în prezent, doar anii 2021 și 2025 au fost marcați de creșteri, în timp ce 2022, 2023 și 2024 au fost ani de scădere. Chiar și după revenirea din 2025, industria nu a reușit să atingă nivelul din 2021, situându-se la circa 95% din acel volum.

Expertul avertizează că, în lipsa unei strategii clare de dezvoltare, Republica Moldova „bate pasul pe loc”. Comparativ cu 1990, considerat apogeul producției industriale, nivelul actual este de doar 66,7%, echivalentul anilor 1980. „Nu avem o paradigmă de dezvoltare industrială, nu avem poluri de creștere și nici o viziune clară. Dacă nu faci nimic, nu ai nimic”, a punctat Ioniță.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului sunt semnificative. Dacă pe malul drept industria a ajuns la 66,7% din nivelul din 1990, pe malul stâng situația este mult mai gravă, cu doar 23,8%. În 2025, regiunea din stânga Nistrului a înregistrat o prăbușire de circa 30%, iar perspectivele de recuperare sunt considerate „foarte îndoielnice”.

Un alt indicator alarmant este scăderea ponderii industriei în PIB. De la 87% în 1990, aceasta a coborât la aproximativ 25,5% în 2025, ceea ce indică o reducere de peste patru ori și confirmă procesul de dezindustrializare.

Declinul este vizibil și pe piața muncii. Dacă în 1990 industria angaja circa 410 mii de persoane, în 2025 numărul acestora a scăzut la puțin peste 115 mii pe ambele maluri ale Nistrului, cel mai redus nivel din ultimii 65 de ani. Pe malul drept, numărul salariaților a scăzut cu circa 15 mii față de 2019, până la 96,5 mii. Cele mai afectate ramuri sunt cele orientate spre export, precum industria textilă, automotive, alimentară și cea a îmbrăcămintei.

În același timp, creșterea costurilor cu forța de muncă afectează competitivitatea. În 2025, acestea au ajuns la 24,1% din veniturile generate per angajat, comparativ cu 16–17% în țările vecine. Majorarea salariilor, influențată de inflație și migrație, nu a fost însoțită de o creștere a productivității.

„Tehnologizarea este slabă, producem bunuri cu valoare adăugată redusă, iar productivitatea muncii rămâne scăzută. Dacă nu se vor face investiții în inovații și tehnologii moderne, industria va fi o ramură ratată”, a avertizat expertul.

În concluzie, analiza arată că industria Republicii Moldova se află într-o stare nesatisfăcătoare, iar fără intervenții strategice și investiții consistente, procesul de dezindustrializare riscă să continue, afectând și mai mult potențialul economic al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!