Planul de 8,7 trilioane de dolari prin care Dubai vrea să ajungă o putere financiară globală

Dubai a anunţat miercuri un plan economic uriaş de 8,7 trilioane de dolari pentru următorul deceniu, care vizează stimularea comerţului, investiţilor străine şi locul său pe hartă ca hub global, scrie CNBC.

„Dubai va fi unul dintre primele patru centre financiare globale cu o creştere a investiţiilor străine directe la peste 650 de miliarde AED (177 de miliarde de dolari) în următorul deceniu”, a scris şeicul Mohammed bin Rashid al Maktoum, conducătorul Dubaiului, pe Twitter. „Peste 300.000 de investitori la nivel mondial ajută la transformarea Dubaiului în oraşul global cu cea mai rapidă creştere.”

Postarea a subliniat câteva dintre cele 100 de „proiecte de transformare viitoare” incluse în planul economic pe zece ani. Printre acestea se numără creşterea comerţului exterior la 25,6 trilioane de dirhami de la 14,2 trilioane de dirhami în ultimul deceniu, aproape dublarea investiţiilor străine directe anuale la 60 de miliarde de dirhami anual şi creşterea cheltuielilor guvernamentale de la 512 miliarde de dirhami în ultimul deceniu la 700 de miliarde în următorul.

Planul urmăreşte, de asemenea, să crească investiţiile din sectorul privat de la 790 de miliarde de dirhami în ultimul deceniu la 1 trilion în următorul şi promite 100 de miliarde de dirhami contribuţie la economie prin proiectele de transformare digitală.
Dubai îşi propune să dubleze dimensiunea economiei sale în următorul deceniu şi să devină unul dintre „top 3 oraşe dezvoltate economic din lume”, se arată pe tweetul şeicului.

Vestea vine la doar câteva zile după ce Dubaiul a anunţat încetarea taxei sale de 30% pe alcool, o mişcare care pare să fi fost făcută pentru a stimula turismul şi afacerile. În ultimii ani, emiratul – care este capitala comercială şi turistică strălucitoare a Emiratelor Arabe Unite bogate în petrol – a lansat o serie de reforme menite să-l facă mai atractiv pentru străini şi companii internaţionale, ca un loc în care e bine să trăieşti şi să investeşti.

Mărimea obiectivelor economice ale oraşului poate atrage un oarecare scepticism, dar experţii în finanţe din Dubai cred că acestea sunt realizabile.

„Este ambiţios, dar nu există niciun motiv să ne îndoim de aceste ţinte având în vedere istoria economică a Dubaiului şi recordurile de reforme”, a declarat Tarek Fadlallah, CEO la Nomura Asset Management pentru Orientul Mijlociu, pentru CNBC.

Karim Jetha, director de investiţii la firma de administrare a activelor Longdean Capital din Dubai, a remarcat concurenţa: Arabia Saudită din apropiere investeşte ea însăşi trilioane pentru a renunţa la imaginea închisă, conservatoare şi pentru a atrage turism respectiv investiţii străine.

„Cifrele sună ambiţios, dar Dubaiului nu i-a a lipsit niciodată de ambiţia”, a spus Jetha. „Pe măsură ce ţările vecine, cum ar fi Arabia Saudită, se deschid şi caută să capteze mai multe afaceri regionale, Dubai îşi îndreaptă obiectivele mai sus şi caută să devină un centru global.”

Dubaiul este de mult timp un hub regional în Orientul Mijlociu, dar a făcut în ultima perioadă modificări pentru a se integra în continuare cu alte părţi ale lumii. Acesta găzduieşte o populaţie diversă de 90% expaţi şi de mulţi ani a oferit stiluri de viaţă comparabile cu cele din lumea occidentală, încluzând plajele, lipsa impozitului pe venit şi una dintre cele mai scăzute rate ale criminalităţii din lume.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite au schimbat weekend-ul islamic de vineri şi sâmbătă în cel occidental, sâmbătă şi duminică, pentru a fi în linie cu cea mai mare parte a lumii şi au început să ofere un program de viză pentru angajaţii remote în timpul pandemiei de covid, pe măsură ce mulţi oameni au adoptat un mod de lucru de la distanţă.

O lansare timpurie a vaccinurilor pentru întreaga populaţie la începutul anului 2021 a permis Dubaiului să revină la „viaţa normală” în timpul pandemiei mult mai devreme decât în majoritatea altor locuri, atrăgând valuri de noi rezidenţi şi vizitatori. Sectorul său imobiliar este în prezent în plină expansiune, iar Dubai a fost recent clasat drept unul dintre cele mai bune zece oraşe din lume în care expaţii să trăiască şi să lucreze.

Întrucât o mare parte din lume se aşteaptă la un 2023 dificil, cu previziuni de recesiune pe scară largă, costuri mari ale energiei şi creştere economică lentă, statele din Golf sunt, în general, pregătite să înflorească, spune Fadlallah de la Nomura – susţinute de preţurile încă ridicate ale petrolului şi motivate de dorinţa de a-şi diversifica economiile.

„Cred că CCG trece printr-o Epocă de Aur”, a spus Fadlallah, referindu-se la statele Consiliului de Cooperare din Golf. „Economiile sale nu au fost niciodată mai mari, mai puternice, mai diversificate şi mai integrate în economia globală”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#putere financiara #Dubai #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova, consumul de droguri, alcool și tutun crește îngrijorător, iar cel mai afectat grup sunt minorii și adolescenții. Specialiștii avertizează că fenomenul se extinde rapid și devine tot mai complex, din cauza apariției substanțelor noi, dar și a lipsei unei strategii naționale de prevenire. Subiectul a fost discutat în cadrul mesei rotunde „Abordare modernă a adicțiilor”, organizată la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Potrivit specialiștilor, numărul consumatorilor de droguri crește, mai ales în rândul minorilor și adolescenților. Tinerii experimentează droguri ilegale, dar și produse precum alcoolul, tutunul și țigaretele electronice, transmite Realitatea.md

„Încercăm să vedem gravitatea problemei în drogurile ilegale sau în consumatorii de droguri Dar societatea sau realitatea ne demonstrează că tutunul, consumul de alcool în exces și tot felul de alte adicții comportamentale chinuie familii, fac probleme foarte mari celor din jur. Iar nemijlocit consumatorilor – probleme de sănătate mentală, spune Maria Vîrlan, decanul Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială.”

Experții afirmă însă că problema este mult mai complexă, pentru că nu vorbim doar despre trafic de substanțe interzise.

În același timp, președintele Comisiei Parlamentare „Comisia drepturile omului și relații interetnice”, Grigore Novac, a afirmat că „Avem breșe enorme pe segmentele de frontieră, ori aceste droguri, anume pe segmentele de frontieră nimeresc în Republica Moldova. .Între 5-7 % din totalul drogurilor care sunt pe piața neagră a Republicii Moldova sunt produse aici în țară. Anume sub influența sintetice.”

„Avem peste 12 mii de persoane care sunt la evidență, avem o creștere a anumitor substanțe, atât clasice care sunt bine cunoscute, cât și a unor substanțe noi. Acest lucru reprezintă un risc deosebit pentru populație.” Confirmă Igor Năstas, conferențiar universitar în cadrul Catedrei de sănptate mintală, psihologie medicală și psihoterapie în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova

În sistemul medical din Moldova există terapia de substituție pentru dependențele de opiacee, o intervenție modernă care presupune administrarea zilnică, controlată, a unor medicamente. Această terapie ajută persoanele dependente să-și stabilizeze viața, să reducă riscurile medicale și să evite recidivele.

Iurie Bucinschi, director al Instituției Medico-Sanitare Publice „Dispensarul Republican de Narcologie”, a declarat că „Terapia substitutivă la noi este efectuată prin două preparate – metadonă și morfină. Medicii consultă pacienții și decid care preparat este necesar și doza acestuia, pe care pacientul o primește zilnic.”

O problemă gravă rămâne consumul de tutun și nicotină în rândul minorilor. Astfel, experții afirmă că una dintre soluții ar fi protejarea eficientă a instituțiilor de învățământ. Limitarea accesului la aceste produse în apropierea școlilor este esențială pentru a preveni consumul la vârste fragede.

Ion Șalaru, șeful direcției prevenire și control BNT în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, transmite că „Astăzi, dintre adolescenți, dacă vorbim de 13-15 ani, în proporție de 15% au consumat alcool și în proporție de aproape 22% au consumat produse din tutun și produse conexe, mă refer la țigări și țigarete electronice. Deci riscul astăzi este răspândirea țigaretelor electronice în școli și acest lucru trebuie de combătut.”

Lipsa unei strategii naționale face ca prevenirea să fie fragmentară. Mai mult, instituțiile acționează haotic și eficiența măsurilor este redusă, spun specialiștii.

„Spre regret, noi nu avem în Republica Moldova astăzi o strategie, un plan de acțiuni, un program de măsuri pentru a preveni consumul de droguri și alte tipuri de adicții”, a adăugat Maria Vîrlan, decanul Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială.

Și secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Bejan confirmă că „Prevenirea care, în general cu referire la adicții, dar și cu referire la droguri, necesită o altă perspectivă bazată deja pe o abordare comportamentală și pe o abordare nemijlocită de ceea ce se întâmplă cu generația tânără.”

Specialiștii consideră că prevenirea este cea mai eficientă investiție în sănătatea publică: costă mai puțin decât tratamentul și poate opri dependențele înainte să apară. Totuși, fără un program național unitar, acțiunile de prevenire rămân fragmentare, iar tinerii sunt expuși riscurilor. O strategie coerentă ar permite instituțiilor să acționeze coordonat și să identifice rapid zonele de risc.

În cadrul evenimentului președintele Centrului Internațional de Prevenire a Comportamentului de Dependență, spune că „Problema adicțiilor în Republica Moldova poate fi soluționată numai integrat. Fără restricții, fără sancțiuni dure, avem nevoie de politici bazate pe educație, pe informare. Avem nevoie de proiecte de informare și prevenire antidrog, atât pentru copii de vârsta preșcolară și școlară, cât și pentru restul populației.”

La eveniment au participat peste 50 de experți – medici, psihologi și reprezentanți ai autorităților, care au analizat prevenirea și tratamentul adicțiilor în rândul tinerilor. Aceștia au votat și o rezoluție menită care își propune să sprijine specialiștii din domeniu, să consolideze cooperarea interinstituțională și să extindă programele de prevenție în școli și comunități. Documentul va sta la baza elaborării noii strategii naționale antidrog, aliniată recomandărilor științifice.

#adicții #adolescenti #Droguri