Planul de 8,7 trilioane de dolari prin care Dubai vrea să ajungă o putere financiară globală

09 Ian. 2023, 06:18
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  bani.md
09 Ian. 2023, 06:18 // Uncategorized //  bani.md

Dubai a anunţat miercuri un plan economic uriaş de 8,7 trilioane de dolari pentru următorul deceniu, care vizează stimularea comerţului, investiţilor străine şi locul său pe hartă ca hub global, scrie CNBC.

„Dubai va fi unul dintre primele patru centre financiare globale cu o creştere a investiţiilor străine directe la peste 650 de miliarde AED (177 de miliarde de dolari) în următorul deceniu”, a scris şeicul Mohammed bin Rashid al Maktoum, conducătorul Dubaiului, pe Twitter. „Peste 300.000 de investitori la nivel mondial ajută la transformarea Dubaiului în oraşul global cu cea mai rapidă creştere.”

Postarea a subliniat câteva dintre cele 100 de „proiecte de transformare viitoare” incluse în planul economic pe zece ani. Printre acestea se numără creşterea comerţului exterior la 25,6 trilioane de dirhami de la 14,2 trilioane de dirhami în ultimul deceniu, aproape dublarea investiţiilor străine directe anuale la 60 de miliarde de dirhami anual şi creşterea cheltuielilor guvernamentale de la 512 miliarde de dirhami în ultimul deceniu la 700 de miliarde în următorul.

Planul urmăreşte, de asemenea, să crească investiţiile din sectorul privat de la 790 de miliarde de dirhami în ultimul deceniu la 1 trilion în următorul şi promite 100 de miliarde de dirhami contribuţie la economie prin proiectele de transformare digitală.
Dubai îşi propune să dubleze dimensiunea economiei sale în următorul deceniu şi să devină unul dintre „top 3 oraşe dezvoltate economic din lume”, se arată pe tweetul şeicului.

Vestea vine la doar câteva zile după ce Dubaiul a anunţat încetarea taxei sale de 30% pe alcool, o mişcare care pare să fi fost făcută pentru a stimula turismul şi afacerile. În ultimii ani, emiratul – care este capitala comercială şi turistică strălucitoare a Emiratelor Arabe Unite bogate în petrol – a lansat o serie de reforme menite să-l facă mai atractiv pentru străini şi companii internaţionale, ca un loc în care e bine să trăieşti şi să investeşti.

Mărimea obiectivelor economice ale oraşului poate atrage un oarecare scepticism, dar experţii în finanţe din Dubai cred că acestea sunt realizabile.

„Este ambiţios, dar nu există niciun motiv să ne îndoim de aceste ţinte având în vedere istoria economică a Dubaiului şi recordurile de reforme”, a declarat Tarek Fadlallah, CEO la Nomura Asset Management pentru Orientul Mijlociu, pentru CNBC.

Karim Jetha, director de investiţii la firma de administrare a activelor Longdean Capital din Dubai, a remarcat concurenţa: Arabia Saudită din apropiere investeşte ea însăşi trilioane pentru a renunţa la imaginea închisă, conservatoare şi pentru a atrage turism respectiv investiţii străine.

„Cifrele sună ambiţios, dar Dubaiului nu i-a a lipsit niciodată de ambiţia”, a spus Jetha. „Pe măsură ce ţările vecine, cum ar fi Arabia Saudită, se deschid şi caută să capteze mai multe afaceri regionale, Dubai îşi îndreaptă obiectivele mai sus şi caută să devină un centru global.”

Dubaiul este de mult timp un hub regional în Orientul Mijlociu, dar a făcut în ultima perioadă modificări pentru a se integra în continuare cu alte părţi ale lumii. Acesta găzduieşte o populaţie diversă de 90% expaţi şi de mulţi ani a oferit stiluri de viaţă comparabile cu cele din lumea occidentală, încluzând plajele, lipsa impozitului pe venit şi una dintre cele mai scăzute rate ale criminalităţii din lume.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite au schimbat weekend-ul islamic de vineri şi sâmbătă în cel occidental, sâmbătă şi duminică, pentru a fi în linie cu cea mai mare parte a lumii şi au început să ofere un program de viză pentru angajaţii remote în timpul pandemiei de covid, pe măsură ce mulţi oameni au adoptat un mod de lucru de la distanţă.

O lansare timpurie a vaccinurilor pentru întreaga populaţie la începutul anului 2021 a permis Dubaiului să revină la „viaţa normală” în timpul pandemiei mult mai devreme decât în majoritatea altor locuri, atrăgând valuri de noi rezidenţi şi vizitatori. Sectorul său imobiliar este în prezent în plină expansiune, iar Dubai a fost recent clasat drept unul dintre cele mai bune zece oraşe din lume în care expaţii să trăiască şi să lucreze.

Întrucât o mare parte din lume se aşteaptă la un 2023 dificil, cu previziuni de recesiune pe scară largă, costuri mari ale energiei şi creştere economică lentă, statele din Golf sunt, în general, pregătite să înflorească, spune Fadlallah de la Nomura – susţinute de preţurile încă ridicate ale petrolului şi motivate de dorinţa de a-şi diversifica economiile.

„Cred că CCG trece printr-o Epocă de Aur”, a spus Fadlallah, referindu-se la statele Consiliului de Cooperare din Golf. „Economiile sale nu au fost niciodată mai mari, mai puternice, mai diversificate şi mai integrate în economia globală”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

14 Feb. 2026, 12:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Feb. 2026, 12:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a redus prognoza privind prețul petrolului rusesc și avertizează asupra unor „riscuri substanțiale” pentru economie, potrivit unui nou scenariu macroeconomic publicat vineri, potrivit prognozei Băncii Centrale a Rusiei.

Regulatorul estimează că prețul mediu al petrolului Urals va coborî în acest an la 45 de dolari pe baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie și comparabil cu valorile din anii 2004–2005. Noua prognoză este cu aproximativ 25% sub nivelul prevăzut în bugetul federal (59 dolari/baril) și cu 10 dolari sub estimarea făcută de instituție în luna octombrie.

Banca Centrală a redus și perspectivele pe termen mediu: pentru 2027 prognoza a fost coborâtă de la 55 la 50 dolari/baril, iar pentru 2028 de la 60 la 55 dolari/baril.

„Riscurile substanțiale sunt legate de prețurile petrolului”, a declarat guvernatoarea Elvira Nabiullina. Potrivit acesteia, piața globală a trecut la surplus de ofertă, iar pentru Rusia situația este agravată de sancțiuni, motiv pentru care prognoza pe următorii trei ani a fost revizuită în jos.

Presiunea asupra prețurilor s-a accentuat după ce, la sfârșitul lui octombrie 2025, SUA au introdus sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil și au intensificat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile de petrol rusesc. În consecință, prețul mediu al Urals a scăzut de la 53,7 dolari în octombrie la 44,9 dolari în noiembrie, 39,2 dolari în decembrie și 41 dolari în ianuarie.

Potrivit estimărilor Gazprombank, economia rusă a pierdut anul trecut circa 33 miliarde de dolari din venituri din export, iar în 2026 ar putea pierde încă aproximativ 20 miliarde de dolari. Banca Centrală anticipează reducerea exporturilor totale de la 419 miliarde la 399 miliarde de dolari.

Deși guvernul rus mizează pe adaptarea companiilor și pe reducerea discounturilor la petrolul Urals, analiștii sunt sceptici. Specialiștii Raiffeisenbank califică prețul de 59 dolari/baril prevăzut în buget drept „excesiv de optimist”, în contextul în care India reduce achizițiile, discounturile față de Brent rămân ridicate, iar tendințele globale ale pieței petroliere sunt negative.

Mai mulți economiști văd scenarii chiar mai pesimiste: Dmitri Polevoi estimează pentru 2026 un preț mediu de circa 40 dolari/baril, Gazprombank anticipează 49–50 dolari, iar agenția de rating ACRA — 49–53 dolari.

Dacă veniturile petroliere și de gaze vor coborî sub nivelul de 8,9 trilioane ruble prevăzut în buget, deficitul bugetar, planificat la 3,8 trilioane ruble, ar putea crește semnificativ. Analiștii Raiffeisenbank estimează pierderi de venituri de 2,8 trilioane ruble la un preț de 45 dolari/baril. În scenariul menținerii prețurilor actuale, deficitul total ar putea urca până la circa 8 trilioane ruble, potrivit Alfa Capital.

Conform regulii bugetare, eventualele pierderi sunt acoperite din Fondul Național de Bunăstare (FNB). Ministerul Finanțelor vinde deja valută și aur din fond, aproximativ 200 miliarde ruble lunar. La începutul lui februarie, în fond mai erau circa 4,2 trilioane ruble, sumă care, la prețurile actuale, ar acoperi necesarul pentru aproximativ 15 luni, estimează analiștii.

Guvernatoarea Nabiullina a declarat însă că, în scenariile oficiale, autoritățile nu iau în calcul epuizarea FNB.

Analiștii avertizează că, dacă prețurile scăzute la petrol se vor menține, autoritățile ruse ar putea fi nevoite fie să reducă cheltuielile, fie să caute surse suplimentare de venit — inclusiv prin majorarea împrumuturilor sau introducerea unor taxe excepționale pentru sectoarele profitabile. Economiștii subliniază că, în acest moment, nu este clar cum va reuși Ministerul Finanțelor să compenseze integral pierderea veniturilor petroliere în cazul unui declin prelungit al prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!