Platforma compensatii.gov.md, asaltată de moldoveni: Peste 105.000 înscrieri în primele două zile

În primele două zile de la deschiderea platformei compensatii.gov.md, peste 105.000 de cetățeni s-au înscris pentru a beneficia de compensațiile guvernamentale, arătând un interes masiv față de această inițiativă. Potrivit ministrului Muncii, Alexei Buzu procesul de înscriere decurge fără dificultăți, iar zilnic sunt primite în jur de 4.500 de apeluri telefonice, mai ales în primele două săptămâni, când fluxul de solicitări este maxim. Cetățenii pot să se înregistreze până pe 28 noiembrie, iar autoritățile sunt pregătite să asigure accesul tuturor.

Anul acesta, Guvernul a decis să acorde preponderent compensații în numerar, având în vedere că această metodă s-a dovedit mai eficientă. „Experiența anului trecut ne-a arătat că 40% din compensații au fost distribuite sub formă monetară, iar această soluție este mai simplu de gestionat”, a declarat oficialul Buzu. Întrebat despre bugetul alocat pentru aceste compensații, Buzu a precizat că cifra exactă va fi stabilită într-o hotărâre de Guvern.

În sezonul rece anterior, compensațiile au fost aplicate direct în factură, variind în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică. În medie, au acoperit 33% din tariful la gaz, cu un tarif compensat între 12 și 17 lei pe metru cub pentru un volum de până la 180 de metri cubi. Pentru încălzirea centralizată, Guvernul a acoperit 58% din tariful practicat, costurile variind între 1.450 și 2.900 lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate al beneficiarilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inregistrari #buzu #compensatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.