Platforma compensatii.gov.md, asaltată de moldoveni: Peste 105.000 înscrieri în primele două zile

În primele două zile de la deschiderea platformei compensatii.gov.md, peste 105.000 de cetățeni s-au înscris pentru a beneficia de compensațiile guvernamentale, arătând un interes masiv față de această inițiativă. Potrivit ministrului Muncii, Alexei Buzu procesul de înscriere decurge fără dificultăți, iar zilnic sunt primite în jur de 4.500 de apeluri telefonice, mai ales în primele două săptămâni, când fluxul de solicitări este maxim. Cetățenii pot să se înregistreze până pe 28 noiembrie, iar autoritățile sunt pregătite să asigure accesul tuturor.

Anul acesta, Guvernul a decis să acorde preponderent compensații în numerar, având în vedere că această metodă s-a dovedit mai eficientă. „Experiența anului trecut ne-a arătat că 40% din compensații au fost distribuite sub formă monetară, iar această soluție este mai simplu de gestionat”, a declarat oficialul Buzu. Întrebat despre bugetul alocat pentru aceste compensații, Buzu a precizat că cifra exactă va fi stabilită într-o hotărâre de Guvern.

În sezonul rece anterior, compensațiile au fost aplicate direct în factură, variind în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică. În medie, au acoperit 33% din tariful la gaz, cu un tarif compensat între 12 și 17 lei pe metru cub pentru un volum de până la 180 de metri cubi. Pentru încălzirea centralizată, Guvernul a acoperit 58% din tariful practicat, costurile variind între 1.450 și 2.900 lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate al beneficiarilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inregistrari #buzu #compensatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.