Ploaie de granturi, dar fără efecte vizibile, dar drumurile și economia tot la pământ! Cine a risipit banii?

În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a beneficiat de aproape 2,5 miliarde de dolari sub formă de granturi care au intrat direct în bugetul public național, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. Cu toate acestea, mulți bani au fost gestionați direct de donatori, fără a trece prin administrația națională, ceea ce ridică o întrebare esențială: cât din aceste fonduri au fost utilizate eficient și cât s-au pierdut pe drum?

2010-2014 (Guvernarea Filat) – 878 milioane USD, echivalentul a 10,1% din PIB. Aceasta a fost perioada cu cel mai mare sprijin extern, semnalând o deschidere fără precedent a donatorilor.
2020-2024 (Guvernarea Maia Sandu) – 841 milioane USD, însă raportul față de PIB a scăzut la 5,5%.
2005-2009 (Guvernarea Voronin) – 7,3% din PIB, o perioadă importantă pentru granturi, cu sprijin considerabil din partea UE.
2015-2018 (Guvernarea Plahotniuc) – 3,7% din PIB, cel mai mic nivel de granturi, ceea ce ar putea indica o lipsă de încredere a donatorilor externi.

Dacă ajustăm aceste sume la valoarea actuală a banilor, Moldova a primit echivalentul a 5,6 miliarde USD. Cu toate acestea, impactul acestor fonduri asupra infrastructurii și economiei nu este întotdeauna vizibil.

Granturile primite ar fi trebuit să conducă la drumuri mai bune, servicii publice eficiente și o economie mai stabilă, însă realitatea indică proiecte prost gestionate, lipsă de transparență și, uneori, deturnare de fonduri.

„Simpla existență a granturilor nu garantează dezvoltarea. Fără o administrare eficientă, chiar și miliardele de dolari pot avea un impact redus”, subliniază Veaceslav Ioniță.

„Această analiză scoate în evidență o problemă esențială: Moldova depinde masiv de finanțarea externă, dar fără reforme clare și o utilizare responsabilă a fondurilor, progresul rămâne limitat”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Granturi #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.