Ploaie de granturi, dar fără efecte vizibile, dar drumurile și economia tot la pământ! Cine a risipit banii?

În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a beneficiat de aproape 2,5 miliarde de dolari sub formă de granturi care au intrat direct în bugetul public național, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. Cu toate acestea, mulți bani au fost gestionați direct de donatori, fără a trece prin administrația națională, ceea ce ridică o întrebare esențială: cât din aceste fonduri au fost utilizate eficient și cât s-au pierdut pe drum?

2010-2014 (Guvernarea Filat) – 878 milioane USD, echivalentul a 10,1% din PIB. Aceasta a fost perioada cu cel mai mare sprijin extern, semnalând o deschidere fără precedent a donatorilor.
2020-2024 (Guvernarea Maia Sandu) – 841 milioane USD, însă raportul față de PIB a scăzut la 5,5%.
2005-2009 (Guvernarea Voronin) – 7,3% din PIB, o perioadă importantă pentru granturi, cu sprijin considerabil din partea UE.
2015-2018 (Guvernarea Plahotniuc) – 3,7% din PIB, cel mai mic nivel de granturi, ceea ce ar putea indica o lipsă de încredere a donatorilor externi.

Dacă ajustăm aceste sume la valoarea actuală a banilor, Moldova a primit echivalentul a 5,6 miliarde USD. Cu toate acestea, impactul acestor fonduri asupra infrastructurii și economiei nu este întotdeauna vizibil.

Granturile primite ar fi trebuit să conducă la drumuri mai bune, servicii publice eficiente și o economie mai stabilă, însă realitatea indică proiecte prost gestionate, lipsă de transparență și, uneori, deturnare de fonduri.

„Simpla existență a granturilor nu garantează dezvoltarea. Fără o administrare eficientă, chiar și miliardele de dolari pot avea un impact redus”, subliniază Veaceslav Ioniță.

„Această analiză scoate în evidență o problemă esențială: Moldova depinde masiv de finanțarea externă, dar fără reforme clare și o utilizare responsabilă a fondurilor, progresul rămâne limitat”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Granturi #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a lansat oficial procedura de licitație internațională pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți–Suceava de 400 kV, un proiect strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Linia va conecta rețeaua națională la sistemul energetic continental ENTSO-E și va contribui la reducerea dependenței de surse nesigure, sprijinind în același timp integrarea energiei regenerabile.

Valoarea totală a proiectului este estimată la 77 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată printr-un grant nerambursabil de 15,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene, un împrumut de 30,8 milioane de euro din partea BERD și o contribuție echivalentă din partea Băncii Europene de Investiții.

Licitația, deschisă tuturor companiilor eligibile, este organizată pe platforma de achiziții electronice ECEPP, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 15 septembrie 2025.

Noua linie electrică va avea o lungime estimativă de 48 km și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Rîșcani și municipiul Bălți, pornind de la Stația Electrică Bălți până la punctul de interconectare cu rețeaua României. Vor fi instalați 145 de piloni metalici, dintre care 21 de întindere și 124 intermediari.

Proiectul include și modernizarea stației Bălți 330 kV, precum și construirea unei stații noi de 400 kV, fiind recent declarat proiect de utilitate publică de interes național.

Construcția liniei Bălți–Suceava este programată să fie finalizată în anul 2027 și va completa rețeaua de interconexiuni transfrontaliere ale Republicii Moldova, alături de liniile Isaccea–Vulcănești–Chișinău și Strășeni–Gutinaș. Prin această infrastructură, se va spori capacitatea de import și export a energiei electrice, va fi facilitată integrarea pe piața unică europeană și va crește reziliența sistemului energetic național. Implementarea proiectului este realizată de Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei și Î.S. „Moldelectrica”.