Ploaie de granturi, dar fără efecte vizibile, dar drumurile și economia tot la pământ! Cine a risipit banii?

În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a beneficiat de aproape 2,5 miliarde de dolari sub formă de granturi care au intrat direct în bugetul public național, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. Cu toate acestea, mulți bani au fost gestionați direct de donatori, fără a trece prin administrația națională, ceea ce ridică o întrebare esențială: cât din aceste fonduri au fost utilizate eficient și cât s-au pierdut pe drum?

2010-2014 (Guvernarea Filat) – 878 milioane USD, echivalentul a 10,1% din PIB. Aceasta a fost perioada cu cel mai mare sprijin extern, semnalând o deschidere fără precedent a donatorilor.
2020-2024 (Guvernarea Maia Sandu) – 841 milioane USD, însă raportul față de PIB a scăzut la 5,5%.
2005-2009 (Guvernarea Voronin) – 7,3% din PIB, o perioadă importantă pentru granturi, cu sprijin considerabil din partea UE.
2015-2018 (Guvernarea Plahotniuc) – 3,7% din PIB, cel mai mic nivel de granturi, ceea ce ar putea indica o lipsă de încredere a donatorilor externi.

Dacă ajustăm aceste sume la valoarea actuală a banilor, Moldova a primit echivalentul a 5,6 miliarde USD. Cu toate acestea, impactul acestor fonduri asupra infrastructurii și economiei nu este întotdeauna vizibil.

Granturile primite ar fi trebuit să conducă la drumuri mai bune, servicii publice eficiente și o economie mai stabilă, însă realitatea indică proiecte prost gestionate, lipsă de transparență și, uneori, deturnare de fonduri.

„Simpla existență a granturilor nu garantează dezvoltarea. Fără o administrare eficientă, chiar și miliardele de dolari pot avea un impact redus”, subliniază Veaceslav Ioniță.

„Această analiză scoate în evidență o problemă esențială: Moldova depinde masiv de finanțarea externă, dar fără reforme clare și o utilizare responsabilă a fondurilor, progresul rămâne limitat”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Granturi #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.