Polonia, ţara cărbunelui, se îndreaptă spre o iarnă a nemulţumirii

15 Aug. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Aug. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Polonia, o ţară bogată în cărbune şi încă dependentă de acest com­bustibil considerat murdar, se în­dreaptă spre o iarnă a nemulţumirii din cauza problemelor cu energia, scrie Deutsche Welle.

După ce a interzis importurile de cărbune rusesc în aprilie, Polonia, cel mai mare producător de cărbune din Europa, suferă acum o penurie.

Pe măsură ce preţurile cresc, gu­vernul de la Varşovia se străduieşte să găsească soluţii de urgenţă care ar putea accelera eliminarea treptată a acestui combustibil poluant din mi­xul energetic. Nu este uşor şi pentru că indus­tria minieră poloneză este u­na cu tra­diţie, cu rol social important.

Polonia arde 10 milioane de tone de cărbune pe an pentru a încălzi gos­podăriile – 87% din totalul cărbu­ne­lui consumat în locuinţele din UE în 2019, potrivit think tankului independent Forum Energii din Varşovia. Aproximativ jumătate din canti­tate este extrasă din minele polone­ze, în timp ce Rusia furniza aproxi­mativ 40%, sau 3,9 milioane de tone pe an. Dar Polonia a interzis impor­tu­rile de cărbune rusesc în aprilie, iar acum ţara se străduieşte să găsească noi surse.
„Au folosit cărbune rusesc pen­tru că era mai ieftin. Cărbunele din minele poloneze este foarte scump pentru că este îngropat foarte adânc“, a explicat pentru DW Piotr Siergiej, purtător de cuvânt al gru­pului de mediu Polish Smog Alert.

Cărbunele rusesc este folosit şi de termocentralele din partea de est a Poloniei, unde nu poate fi pur şi simplu schimbat cu cărbunele polo­nez. Cărbunele rusesc este de calitate superioară şi conţine mai puţin sulf, a precizat Aleksandra Gawlikowska-Fyk de la Forum Energii.

O parte a problemei este că Polonia, în cele din urmă şi fără tra­gere de inimă, a fost de acord să eli­mine treptat cărbunele pentru a înde­plini obiectivele UE privind emisiile de carbon.

În noiembrie 2021, Polonia a aderat la Conferinţa COP26 pentru climă de la Glasgow, angajându-se astfel să renunţe la cărbune şi să nu mai construiască sau să investească în dezvoltarea acestei industrii.

Cu preţurile de peste 2.000 de zloţi (420 EUR) pe tonă, plus costurile de transport şi distribuţie, este de aşteptat ca mulţi utilizatori polonezi să cadă în sărăcie energetică la iarnă, ceea ce înseamnă că nu îşi vor mai putea plăti facturile la încălzire. Sub risc sunt cei cu cele mai mici venituri. Guvernul intenţionează să acorde utilizatorilor finali o subvenţie în numerar unică şi a ordonat companiilor de cărbune de stat Weglokoks şi PGE Paliw să cofinanţeze achiziţiile de cărbune pentru ca acesta să fie mai ieftin pentru cei mai săraci. Dar experţii cred că doar atât nu este suficient şi că s-ar putea ca „aurul negru“ să nu ajungă acolo unde este cel mai necesar. Barbara şi Witold Walesa – un cuplu de pensionari care locuieşte în micul oraş Deblin, la 100 de kilometri sud de Varşovia – au trecut recent la gaze naturale ca principală sursă de combustibil pentru încălzire. Ei folosesc cărbunele doar ca rezervă suplimentară.

„Ne costă până la aproximativ 2.500 de zloţi, de aproximativ patru ori mai mult decât anul trecut“, a spus Barbara.

„Noi, probabil, ne vom descurca, dar alţii nu vor avea cu ce să se încălzească atunci când se va răci afară“. În zilele noastre, Polonia are cele mai scăzute rezerve de cărbune de la al Doilea Război Mondial încoace. Stocurile – care au crescut la un nivel maxim de 8 milioane de tone în timpul pandemiei – aproape s-au înjumătăţit la 4,4 milioane de tone în august, potrivit datelor Agenţiei de Dezvoltare Industrială din Polonia.

Cei mai mari producători ai ţării, inclusiv Polish Mining Group (PGG), şi-au vândut rezervele şi nu au stocuri adecvate de cărbune pentru a acoperi consumul când acesta va ajunge la punctul de vârf în această iarnă. Acum, companiile încearcă să-şi renegocieze contractele pe termen lung cu grupurile de utilităţi ale ţării. „Termocentralele poloneze au început deja să reducă producţia, ceea ce a contribuit la o scădere a exporturilor de energie electrică. În iulie, pentru prima dată după multe luni, Polonia a fost importator net de energie electrică“, a declarat Bartlomiej Derski de la publicaţia de energie Wysokie Napiecie.

Realitatea Live

23 Feb. 2026, 17:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
23 Feb. 2026, 17:35 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Agenția de Investiții a anunțat deschiderea etapei de depunere a dosarelor pentru Programul BRIDGE Export, un instrument financiar destinat implementării strategiilor și activităților sectoriale de promovare a exportatorilor din Republica Moldova. Programul vizează eficientizarea eforturilor de promovare a exporturilor prin facilitarea accesului la resurse financiare nerambursabile, acoperind până la 60% din costurile eligibile ale proiectelor propuse.

Lansarea noii runde vine după aprobarea Hotărârii de Guvern din 4 februarie 2026, prin care a fost actualizat cadrul normativ de implementare a programului. Agenția precizează că această modificare legislativă reconfirmă angajamentul Guvernului de a sprijini sectorul privat în procesul de extindere pe piețele internaționale.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a declarat că BRIDGE Export contribuie direct la obiectivul de sprijinire a antreprenorilor: ”Este vorba de un program de ajutor de stat pentru asociațiile de business cu un buget de 60 de milioane pentru o perioadă de 3 ani pentru promovarea companiilor noastre pe piețele internaționale”.

La rândul său, directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, a subliniat că succesul Republicii Moldova pe piețele externe depinde de consolidarea sectorului privat. ”Asociațiile de business reprezintă unul dintre pilonii centrali ai acestei viziuni strategice. Asociațiile vor fi nu doar beneficiari ai programului, ci parteneri fundamentali, împreună cu care vom co-crea și implementa strategii concrete de promovare a exporturilor”, susține Natalia Bejan.

Noua rundă a programului are ca scop susținerea companiilor în procesul de accesare a piețelor internaționale prin cofinanțarea participării la expoziții și târguri, organizarea misiunilor economice, realizarea cercetărilor de piață și desfășurarea campaniilor de promovare peste hotare. Dosarele de finanțare pot fi depuse de asociațiile de profil, care acționează ca entități umbrelă pentru companiile membre și non-membre interesate să pătrundă pe noi piețe. Documentația completă și criteriile de selecție sunt disponibile pe pagina oficială a instituției.

Termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 15 martie 2026, iar activitățile aprobate vor fi implementate în perioada aprilie 2026 – aprilie 2027. Reprezentanții Agenției de Investiții au anunțat că oferă asistență și informații suplimentare asociațiilor interesate, inclusiv prin intermediul managerului de program.

În ultimii trei ani, prin intermediul programului de granturi, Agenția de Investiții a oferit peste 8 milioane de lei pentru 46 de activități, sprijinind 20 de inițiative ale asociațiilor de business dedicate promovării exportului și internaționalizării afacerilor. Potrivit datelor prezentate, aceste inițiative au generat exporturi de peste un miliard de lei, iar majorarea bugetului pentru 2026 indică o amplificare a eforturilor de susținere a companiilor moldovenești pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!