Polonia, ţara cărbunelui, se îndreaptă spre o iarnă a nemulţumirii

15 Aug. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Aug. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Polonia, o ţară bogată în cărbune şi încă dependentă de acest com­bustibil considerat murdar, se în­dreaptă spre o iarnă a nemulţumirii din cauza problemelor cu energia, scrie Deutsche Welle.

După ce a interzis importurile de cărbune rusesc în aprilie, Polonia, cel mai mare producător de cărbune din Europa, suferă acum o penurie.

Pe măsură ce preţurile cresc, gu­vernul de la Varşovia se străduieşte să găsească soluţii de urgenţă care ar putea accelera eliminarea treptată a acestui combustibil poluant din mi­xul energetic. Nu este uşor şi pentru că indus­tria minieră poloneză este u­na cu tra­diţie, cu rol social important.

Polonia arde 10 milioane de tone de cărbune pe an pentru a încălzi gos­podăriile – 87% din totalul cărbu­ne­lui consumat în locuinţele din UE în 2019, potrivit think tankului independent Forum Energii din Varşovia. Aproximativ jumătate din canti­tate este extrasă din minele polone­ze, în timp ce Rusia furniza aproxi­mativ 40%, sau 3,9 milioane de tone pe an. Dar Polonia a interzis impor­tu­rile de cărbune rusesc în aprilie, iar acum ţara se străduieşte să găsească noi surse.
„Au folosit cărbune rusesc pen­tru că era mai ieftin. Cărbunele din minele poloneze este foarte scump pentru că este îngropat foarte adânc“, a explicat pentru DW Piotr Siergiej, purtător de cuvânt al gru­pului de mediu Polish Smog Alert.

Cărbunele rusesc este folosit şi de termocentralele din partea de est a Poloniei, unde nu poate fi pur şi simplu schimbat cu cărbunele polo­nez. Cărbunele rusesc este de calitate superioară şi conţine mai puţin sulf, a precizat Aleksandra Gawlikowska-Fyk de la Forum Energii.

O parte a problemei este că Polonia, în cele din urmă şi fără tra­gere de inimă, a fost de acord să eli­mine treptat cărbunele pentru a înde­plini obiectivele UE privind emisiile de carbon.

În noiembrie 2021, Polonia a aderat la Conferinţa COP26 pentru climă de la Glasgow, angajându-se astfel să renunţe la cărbune şi să nu mai construiască sau să investească în dezvoltarea acestei industrii.

Cu preţurile de peste 2.000 de zloţi (420 EUR) pe tonă, plus costurile de transport şi distribuţie, este de aşteptat ca mulţi utilizatori polonezi să cadă în sărăcie energetică la iarnă, ceea ce înseamnă că nu îşi vor mai putea plăti facturile la încălzire. Sub risc sunt cei cu cele mai mici venituri. Guvernul intenţionează să acorde utilizatorilor finali o subvenţie în numerar unică şi a ordonat companiilor de cărbune de stat Weglokoks şi PGE Paliw să cofinanţeze achiziţiile de cărbune pentru ca acesta să fie mai ieftin pentru cei mai săraci. Dar experţii cred că doar atât nu este suficient şi că s-ar putea ca „aurul negru“ să nu ajungă acolo unde este cel mai necesar. Barbara şi Witold Walesa – un cuplu de pensionari care locuieşte în micul oraş Deblin, la 100 de kilometri sud de Varşovia – au trecut recent la gaze naturale ca principală sursă de combustibil pentru încălzire. Ei folosesc cărbunele doar ca rezervă suplimentară.

„Ne costă până la aproximativ 2.500 de zloţi, de aproximativ patru ori mai mult decât anul trecut“, a spus Barbara.

„Noi, probabil, ne vom descurca, dar alţii nu vor avea cu ce să se încălzească atunci când se va răci afară“. În zilele noastre, Polonia are cele mai scăzute rezerve de cărbune de la al Doilea Război Mondial încoace. Stocurile – care au crescut la un nivel maxim de 8 milioane de tone în timpul pandemiei – aproape s-au înjumătăţit la 4,4 milioane de tone în august, potrivit datelor Agenţiei de Dezvoltare Industrială din Polonia.

Cei mai mari producători ai ţării, inclusiv Polish Mining Group (PGG), şi-au vândut rezervele şi nu au stocuri adecvate de cărbune pentru a acoperi consumul când acesta va ajunge la punctul de vârf în această iarnă. Acum, companiile încearcă să-şi renegocieze contractele pe termen lung cu grupurile de utilităţi ale ţării. „Termocentralele poloneze au început deja să reducă producţia, ceea ce a contribuit la o scădere a exporturilor de energie electrică. În iulie, pentru prima dată după multe luni, Polonia a fost importator net de energie electrică“, a declarat Bartlomiej Derski de la publicaţia de energie Wysokie Napiecie.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII