Polonia, ţinta unui atac cibernetic „fără precedent”. Se suspectează că hackerii ar fi vorbitori de limba rusă

15 Iun. 2021, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Iun. 2021, 16:37 // Actual //  MD Bani

Parlamentul polonez a fost convocat miercuri dimineaţă într-o sesiune cu uşile închise în urma unui val de atacuri cibernetice „fără precedent” împotriva ţării. Premierul vrea să le prezinte deputaţilor documente secrete privind „amploarea” atacurilor, scrie Digi24.

Vom asculta explicaţii şi informaţii din partea premierului Mateusz Morawiecki, care a cerut convocarea sesiunii, a spus Malgorzata Kidawa-Blonska, vicepreședintele Parlamentului.

Facem obiectul unui atac cibernetic fără precedent împotriva Poloniei, împotriva instituţiilor poloneze şi utilizatorilor de e-mailuri, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller.

Săptămâna trecută, ministrul responsabil cu programul naţional de vaccinare, Michal Dworczyk, a fost victima unui atac cibernetic, după ce adresa sa privată de e-mail a fost piratată. Unele dintre mesajele sale au fost ulterior postate pe aplicaţia Telegram.

Amploarea atacurilor este mai mare şi nu îi vizează doar pe ministrul Dworczyk, membrii cabinetului de miniştri sau partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator-naţionalist, aflat la putere), ci şi un grup extins de persoane, a adăugat Muller.

După atac, Dworczyk a spus că sintaxa şi limbajul mesajelor, precum şi metadatele fişierelor publicate indică faptul că aceste materiale ar putea să fi fost pregătite şi prelucrate de către persoane vorbitoare de limbă rusă.

Potrivit presei poloneze, e-mailul lui Dworczyk conţinea şi documente oficiale, între care unele cu caracter secret, ceea ce el neagă.

Ţinta hackerilor au fost şi reţelele sociale ale soţiei ministrului Dworczyk, notează AFP.

05 Aug. 2026, 22:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 22:11 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.