Portughezii vor să cumpere vântul din Republica Moldova

Compania portugheză Greenvolt este interesată să construiască un parc eolian în Moldova. „Mă bucură și interesul manifestat de compania portugheză Greenvolt, de a construi un parc eolian la noi în țară”, declara premierul Dorin Recean după întâlnirea cu președintele portughez, Rebelo de Sousa.

Recent, un studiu realizat de Proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova, susținut de USAID Moldova, a dezvăluit că în Republica Moldova există cel puțin 11 zone cu un imens potențial nevalorificat de producție a energiei eoliene. Aceste zone ar putea contribui semnificativ la creșterea ponderii energiei verzi produse în țară până la 30% până în 2030, conform datelor preliminare prezentate Ministerului Energiei în data de 23 octombrie.

Aceste rezultate au deschis drumul pentru organizarea primelor licitații pentru parcurile eoliene mari, planificate să aibă loc până la sfârșitul anului. Autorii studiului au analizat cu atenție 34 de arii cu potențial de energie eoliană, excludând traseele migratoare ale păsărilor de-a lungul râurilor Nistru și Prut, zonele împădurite și cele rezidențiale pentru a proteja mediul înconjurător. De asemenea, s-au luat în considerare radarele și aeroporturile internaționale existente.

Autoritățile au declrata că vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliană #Energie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.