Povestea celui mai mare faliment din Europa. Cine este miliardarul care a pierdut tot şi a ajuns la puşcărie

De numele lui Calisto Tanzi se leagă atât naşterea, cât şi prăbuşirea unui imperiu. El este fondatorul Parmalat, asociat cu unul dintre cele mai cunoscute falimente ale Europei. Compania a reuşit însă, ca o pasăre Phoenix, să renască din propria cenuşă, făcând astăzi parte din portofoliul gigantului Lactalis.

Calisto Tanzi s-a născut pe 17 noiembrie 1938 în Collecchio, Parma, Italia. Părinţii săi deţineau o mică afacere cu produse alimentare, pornită de bunicul său. În 1961, Tanzi a renunţat la studiile universitare şi la visul de a deveni contabil pentru a-şi ajuta tatăl, grav bolnav, să conducă businessul familiei.

La doi ani distanţă, după ce obţinuse controlul deplin al companiei, a extins activitatea acesteia prin deschiderea unei mici fabrici de lactate în oraşul natal, numind noua unitate Dietalat, denumire schimbată ulterior în Parmalat. În urma unei călătorii făcute în Suedia, antreprenorul a venit cu ideea lansării de produse UHT, al căror ambalaj era mult mai ieftin şi versatil. Mai târziu, a adoptat acest model de fabricare şi pentru restul articolelor din portofoliu – conserve şi sucuri, devenind un jucător internaţional.

Între anii 1970 şi 1980 Tanzi a investit sume importante în publicitate, în paralel cu susţinerea mai multor echipe sportive, în special din fotbal, schi şi Formula 1, fiind inclusiv proprietar al echipei de fotbal AC Parma.

Până în 2001, ajunsese la o avere de circa 1,3 miliarde de euro. Politica de achiziţii rapide a mai multor producători alimentari, inclusiv companii din SUA precum Beatrice Foods, şi lipsa unei recapitalizări adecvate a adus însă probleme financiare majore companiei.

În 2003, businessul a intrat într-un faliment răsunător, având datorii de peste 14 miliarde de dolari. Fondatorul a fost condamnat la 18 ani de închisoare, ca urmare a celei mai mari fraude corporative din istoria Europei, estimată la 800 de milioane de euro. După doi ani de ispăşire a sentinţei a fost mutat în arest la domiciliu.

În 2005, compania a renăscut, fiind în prezent subsidiară a grupului francez Lactalis, care a achiziţionat-o în urmă cu 11 ani. Cu 140 de centre de producţie şi 16.000 de angajaţi, Parmalat S.p.A. îşi desfăşoară operaţiunile la nivel global. Prima zi a acestui an a adus un val de reacţii în presa internaţională, care a anunţat moartea lui Calisto Tanzi, în Parma, în urma unei pneumonii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Calisto tanzi #faliment #lactate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima înăsprire a politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a lovit cel mai puternic în buzunarul Guvernului, care a fost nevoit să se împrumute la costuri mai ridicate. În schimb, impactul asupra populației a fost mult mai temperat: creditele de consum au continuat să fie accesate fără dificultăți, iar creditele ipotecare s-au ieftinit ușor, în pofida unei ușoare scăderi de volum determinată de prețurile ridicate la apartamente.

„Cred că faza critică a crizei a fost trecută. Revenim la normalitate. Asta înseamnă accelerarea tuturor proceselor de creditare”, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, difuzată vineri, 28 martie.

Expertul a trecut în revistă principalele decizii și efecte ale BNM în contextul inflației fluctuante: dacă în decembrie 2023 inflația anuală era de 4,2%, în ianuarie 2025 a urcat la 9,1%, iar în februarie s-a temperat la 8,6%. Această accelerare a determinat BNM să majoreze rata de bază la 6,5% în primele luni din 2025, o creștere cu 80,6% față de nivelul din decembrie 2024.

„BNM a acționat pentru a calma valurile inflaționiste, dar a fost ajutată și de sprijinul european, inclus în tarifele la căldură și energie. Dacă situația rămâne stabilă, rata de bază ar putea scădea în două-trei luni”, a afirmat Ioniță.

Depozitele s-au scumpit, moldovenii au început să economisească
Potrivit economistului, politica BNM a reușit să stimuleze economisirea: dobânzile la depozite în lei pentru persoanele fizice au crescut semnificativ, iar volumul total al depozitelor noi a atins 3,5 miliarde lei doar în februarie 2025 – un record pentru început de an.

„Chiar avem în ultimele trei luni o activizare a moldovenilor de a face depozite. Politica BNM a funcționat în această privință”, susține Ioniță. Totuși, înclinația spre economii rămâne slabă comparativ cu nivelul creditării: economiile nete sunt de circa 41,8 miliarde lei.

Analiza arată că dobânda medie la creditele de consum în lei s-a menținut relativ constantă, la 10,6% în februarie 2025, în scădere față de vârful de 16,4% din 2023. În ciuda înăspririi politicii monetare, cererea pentru credite de consum a crescut: în februarie 2025 s-au acordat 221 mii de credite, în creștere față de 208 mii în trimestrul IV din 2024.

Valoarea creditelor noi de consum în primele două luni din 2025 a fost de 3,5 miliarde lei, iar ponderea acestora în PIB a ajuns la un maxim istoric de 4,7%. „Asupra creditelor de consum înăsprirea BNM nu a influențat”, conchide Ioniță.

Creditele ipotecare: mai ieftine, dar mai puține
Rata medie a dobânzii pentru creditele ipotecare a crescut ușor, de la 6,9% în decembrie 2024 la 7% în februarie 2025, însă rămâne mult sub valorile din 2022 (12,8%). Volumul total al creditelor ipotecare acordate în februarie 2025 a fost de 9,2 miliarde lei, iar numărul lor a ajuns la 8 mii în primele două luni.

„Avem o încetinire nesemnificativă a creditării din cauza creșterii prețurilor la imobile. Dobânzile nu sunt factorul principal în scăderea volumului”, explică expertul.

Deși BNM a înăsprit politica monetară pentru a controla inflația și a încuraja economisirea, efectele asupra creditării populației au fost minore. Creditele de consum rămân populare, iar cele ipotecare sunt influențate mai mult de prețurile din sectorul imobiliar decât de costul banilor. În schimb, Guvernul este cel care resimte cel mai acut costurile majorării dobânzilor.