Povestea celui mai mare faliment din Europa. Cine este miliardarul care a pierdut tot şi a ajuns la puşcărie

De numele lui Calisto Tanzi se leagă atât naşterea, cât şi prăbuşirea unui imperiu. El este fondatorul Parmalat, asociat cu unul dintre cele mai cunoscute falimente ale Europei. Compania a reuşit însă, ca o pasăre Phoenix, să renască din propria cenuşă, făcând astăzi parte din portofoliul gigantului Lactalis.

Calisto Tanzi s-a născut pe 17 noiembrie 1938 în Collecchio, Parma, Italia. Părinţii săi deţineau o mică afacere cu produse alimentare, pornită de bunicul său. În 1961, Tanzi a renunţat la studiile universitare şi la visul de a deveni contabil pentru a-şi ajuta tatăl, grav bolnav, să conducă businessul familiei.

La doi ani distanţă, după ce obţinuse controlul deplin al companiei, a extins activitatea acesteia prin deschiderea unei mici fabrici de lactate în oraşul natal, numind noua unitate Dietalat, denumire schimbată ulterior în Parmalat. În urma unei călătorii făcute în Suedia, antreprenorul a venit cu ideea lansării de produse UHT, al căror ambalaj era mult mai ieftin şi versatil. Mai târziu, a adoptat acest model de fabricare şi pentru restul articolelor din portofoliu – conserve şi sucuri, devenind un jucător internaţional.

Între anii 1970 şi 1980 Tanzi a investit sume importante în publicitate, în paralel cu susţinerea mai multor echipe sportive, în special din fotbal, schi şi Formula 1, fiind inclusiv proprietar al echipei de fotbal AC Parma.

Până în 2001, ajunsese la o avere de circa 1,3 miliarde de euro. Politica de achiziţii rapide a mai multor producători alimentari, inclusiv companii din SUA precum Beatrice Foods, şi lipsa unei recapitalizări adecvate a adus însă probleme financiare majore companiei.

În 2003, businessul a intrat într-un faliment răsunător, având datorii de peste 14 miliarde de dolari. Fondatorul a fost condamnat la 18 ani de închisoare, ca urmare a celei mai mari fraude corporative din istoria Europei, estimată la 800 de milioane de euro. După doi ani de ispăşire a sentinţei a fost mutat în arest la domiciliu.

În 2005, compania a renăscut, fiind în prezent subsidiară a grupului francez Lactalis, care a achiziţionat-o în urmă cu 11 ani. Cu 140 de centre de producţie şi 16.000 de angajaţi, Parmalat S.p.A. îşi desfăşoară operaţiunile la nivel global. Prima zi a acestui an a adus un val de reacţii în presa internaţională, care a anunţat moartea lui Calisto Tanzi, în Parma, în urma unei pneumonii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Calisto tanzi #faliment #lactate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Membrul Consiliului de administrație al maib, Vasile Tofan, a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că Republica Moldova a ratat șansa de a deschide un domeniu nou de export prin vânzarea cetățeniei contra cost, model aplicat de alte state.

Potrivit lui Tofan, compania internațională Henley & Partners ar fi fost dispusă să promoveze inițiativa, care prevedea vânzarea cetățeniei moldovenești cu 200.000 de euro per persoană, în limita a 2.000 de cazuri pe an. „Cu o simplă semnătură, am fi putut crea un sector de export care să aducă 400 de milioane de dolari anual. Spre comparație, exporturile de vin – construite în 3.000 de ani – aduc doar 200 de milioane de dolari”, a spus el.

Oficialul a anticipat că ar fi existat discuții legate de securitatea statului și faptul că ideea provenea de la Partidul Democrat, dar consideră că, pentru Moldova, ar fi fost o chestiune „existențială” pentru a construi o economie funcțională.

„Acum statul trăiește din dividendele de vârstă ale generației anilor ’80, care încă este productivă. În curând vor veni generațiile mai mici ale anilor ’90 și 2000, care vor trebui să plătească pensiile celor din ’80. Avem maximum 10 ani pentru a construi o economie concurențială care să poată susține sistemul de pensii”, a avertizat Tofan.

El a subliniat că, în prezent, fondul de pensii are deja un deficit de 30%, în condițiile în care raportul pensionari–angajați este încă favorabil, și a ridicat întrebarea: „Ce va fi peste 10 ani?”.