„Prea scump și inutil”: China îngroapă al doilea proiect de gazoduct propus de Moscova

China a respins și cel de-al doilea proiect propus de Rusia pentru diversificarea livrărilor de gaze spre Asia, în contextul eșecului prelungit al negocierilor privind gazoductul „Forța Siberiei-2”. Este vorba despre proiectul de livrare a gazului rusesc prin Kazahstan, anunțat de Moscova în toamna anului trecut, care urma să transporte până la 45 de miliarde de metri cubi anual către China și, simultan, să asigure gazificarea regiunilor din nord-estul Kazahstanului.

Ambasadorul Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, a declarat pentru Interfax că ideea construirii unei noi conducte este nerealistă: „Punctul de trecere existent este deja suprasolicitat, iar construcția unei noi magistrale este prea costisitoare. Partea rusă analizează varianta, dar nu este viabilă”.

Propunerea privind traseul prin Kazahstan a venit din partea vicepremierului rus Aleksandr Novak în noiembrie 2024, imediat după blocajul negocierilor cu privire la „Forța Siberiei-2”. Deși președintele rus Vladimir Putin a încercat încă din 2022 să-l convingă pe liderul chinez Xi Jinping să crească semnificativ importurile de gaz rusesc – cu scopul de a compensa pierderea pieței europene – Beijingul a refuzat să dea undă verde proiectului.

Potrivit Financial Times, discuțiile s-au împotmolit din cauza prețului: China a cerut reducerea tarifului până la nivelul intern din Rusia – circa 60 dolari/1000 m³, de patru ori mai puțin decât prețul actual din contractul „Forța Siberiei-1” (260 dolari/1000 m³).

Deși autoritățile ruse anunțau la finele lui 2023 că documentația tehnică pentru „Forța Siberiei-2” este aproape gata, iar aprobarea urma să aibă loc în primul trimestru din 2024, proiectul nu a fost demarat nici până acum. Mongolia, prin care urma să treacă conducta de 2.500 km, nu a inclus proiectul în planul său național de dezvoltare până în 2028, potrivit South China Morning Post.

În 2023, Gazprom a exportat 31 de miliarde de metri cubi de gaz către China prin „Forța Siberiei”, iar în 2024 cifra va crește la capacitatea maximă de 38 miliarde m³. Totuși, aceste volume acoperă doar 15% din exporturile pierdute către Uniunea Europeană, care atingeau 200 de miliarde m³ pe an înainte de războiul din Ucraina. În 2024, exporturile rusești spre UE au fost estimate la doar 32 de miliarde m³.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).