„Prea scump și inutil”: China îngroapă al doilea proiect de gazoduct propus de Moscova

China a respins și cel de-al doilea proiect propus de Rusia pentru diversificarea livrărilor de gaze spre Asia, în contextul eșecului prelungit al negocierilor privind gazoductul „Forța Siberiei-2”. Este vorba despre proiectul de livrare a gazului rusesc prin Kazahstan, anunțat de Moscova în toamna anului trecut, care urma să transporte până la 45 de miliarde de metri cubi anual către China și, simultan, să asigure gazificarea regiunilor din nord-estul Kazahstanului.

Ambasadorul Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, a declarat pentru Interfax că ideea construirii unei noi conducte este nerealistă: „Punctul de trecere existent este deja suprasolicitat, iar construcția unei noi magistrale este prea costisitoare. Partea rusă analizează varianta, dar nu este viabilă”.

Propunerea privind traseul prin Kazahstan a venit din partea vicepremierului rus Aleksandr Novak în noiembrie 2024, imediat după blocajul negocierilor cu privire la „Forța Siberiei-2”. Deși președintele rus Vladimir Putin a încercat încă din 2022 să-l convingă pe liderul chinez Xi Jinping să crească semnificativ importurile de gaz rusesc – cu scopul de a compensa pierderea pieței europene – Beijingul a refuzat să dea undă verde proiectului.

Potrivit Financial Times, discuțiile s-au împotmolit din cauza prețului: China a cerut reducerea tarifului până la nivelul intern din Rusia – circa 60 dolari/1000 m³, de patru ori mai puțin decât prețul actual din contractul „Forța Siberiei-1” (260 dolari/1000 m³).

Deși autoritățile ruse anunțau la finele lui 2023 că documentația tehnică pentru „Forța Siberiei-2” este aproape gata, iar aprobarea urma să aibă loc în primul trimestru din 2024, proiectul nu a fost demarat nici până acum. Mongolia, prin care urma să treacă conducta de 2.500 km, nu a inclus proiectul în planul său național de dezvoltare până în 2028, potrivit South China Morning Post.

În 2023, Gazprom a exportat 31 de miliarde de metri cubi de gaz către China prin „Forța Siberiei”, iar în 2024 cifra va crește la capacitatea maximă de 38 miliarde m³. Totuși, aceste volume acoperă doar 15% din exporturile pierdute către Uniunea Europeană, care atingeau 200 de miliarde m³ pe an înainte de războiul din Ucraina. În 2024, exporturile rusești spre UE au fost estimate la doar 32 de miliarde m³.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.