„Prea scump și inutil”: China îngroapă al doilea proiect de gazoduct propus de Moscova

China a respins și cel de-al doilea proiect propus de Rusia pentru diversificarea livrărilor de gaze spre Asia, în contextul eșecului prelungit al negocierilor privind gazoductul „Forța Siberiei-2”. Este vorba despre proiectul de livrare a gazului rusesc prin Kazahstan, anunțat de Moscova în toamna anului trecut, care urma să transporte până la 45 de miliarde de metri cubi anual către China și, simultan, să asigure gazificarea regiunilor din nord-estul Kazahstanului.

Ambasadorul Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, a declarat pentru Interfax că ideea construirii unei noi conducte este nerealistă: „Punctul de trecere existent este deja suprasolicitat, iar construcția unei noi magistrale este prea costisitoare. Partea rusă analizează varianta, dar nu este viabilă”.

Propunerea privind traseul prin Kazahstan a venit din partea vicepremierului rus Aleksandr Novak în noiembrie 2024, imediat după blocajul negocierilor cu privire la „Forța Siberiei-2”. Deși președintele rus Vladimir Putin a încercat încă din 2022 să-l convingă pe liderul chinez Xi Jinping să crească semnificativ importurile de gaz rusesc – cu scopul de a compensa pierderea pieței europene – Beijingul a refuzat să dea undă verde proiectului.

Potrivit Financial Times, discuțiile s-au împotmolit din cauza prețului: China a cerut reducerea tarifului până la nivelul intern din Rusia – circa 60 dolari/1000 m³, de patru ori mai puțin decât prețul actual din contractul „Forța Siberiei-1” (260 dolari/1000 m³).

Deși autoritățile ruse anunțau la finele lui 2023 că documentația tehnică pentru „Forța Siberiei-2” este aproape gata, iar aprobarea urma să aibă loc în primul trimestru din 2024, proiectul nu a fost demarat nici până acum. Mongolia, prin care urma să treacă conducta de 2.500 km, nu a inclus proiectul în planul său național de dezvoltare până în 2028, potrivit South China Morning Post.

În 2023, Gazprom a exportat 31 de miliarde de metri cubi de gaz către China prin „Forța Siberiei”, iar în 2024 cifra va crește la capacitatea maximă de 38 miliarde m³. Totuși, aceste volume acoperă doar 15% din exporturile pierdute către Uniunea Europeană, care atingeau 200 de miliarde m³ pe an înainte de războiul din Ucraina. În 2024, exporturile rusești spre UE au fost estimate la doar 32 de miliarde m³.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va institui un sistem digital modern pentru elaborarea și emiterea certificatelor de performanță energetică a clădirilor, prin intermediul Institutului Public Centrul Național pentru Energie Durabilă (IP CNED). Sistemul va fi dezvoltat în cadrul Proiectului „Tranziția Durabilă prin Eficiență Energetică în Moldova” (STEEM), finanțat de Banca Mondială, și va facilita gestionarea eficientă a informațiilor privind performanța energetică a clădirilor.

O licitație pentru implementarea sistemului a fost lansată de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE). Directorul UCIPE, Ruslan Surugiu, a subliniat că proiectul are o importanță strategică, iar companiile participante trebuie să ofere soluții informatice de ultimă generație pentru a automatiza și îmbunătăți procesele de emitere a certificatelor energetice și a altor rapoarte specifice.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 144/2025, toate activitățile de elaborare a certificatelor de performanță energetică, precum și rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire, ventilare și condiționare, vor fi realizate prin Subsistemul informațional „Eficiența energetică a clădirilor”, parte a Sistemului Informațional Integrat pentru Eficiență Energetică (SINEE).

SINEE va include, pe lângă acest subsistem, și alte module informatice pentru susținerea eficienței instituționale și accesului public la date, precum portalul public CNED, Registrul electronic al specialiștilor în domeniul eficienței energetice (SIRSEE), platforma de analiză a datelor și generare de rapoarte și subsistemul de administrare integrată. Centralizarea informațiilor privind economiile de energie va permite planificarea mai eficientă a măsurilor de creștere a eficienței energetice și valorificarea surselor regenerabile, contribuind la reducerea anuală a consumului final de energie cu 0,8% și la diminuarea facturilor pentru populație, autorități și agenți economici.