„Prea scump și inutil”: China îngroapă al doilea proiect de gazoduct propus de Moscova

China a respins și cel de-al doilea proiect propus de Rusia pentru diversificarea livrărilor de gaze spre Asia, în contextul eșecului prelungit al negocierilor privind gazoductul „Forța Siberiei-2”. Este vorba despre proiectul de livrare a gazului rusesc prin Kazahstan, anunțat de Moscova în toamna anului trecut, care urma să transporte până la 45 de miliarde de metri cubi anual către China și, simultan, să asigure gazificarea regiunilor din nord-estul Kazahstanului.

Ambasadorul Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, a declarat pentru Interfax că ideea construirii unei noi conducte este nerealistă: „Punctul de trecere existent este deja suprasolicitat, iar construcția unei noi magistrale este prea costisitoare. Partea rusă analizează varianta, dar nu este viabilă”.

Propunerea privind traseul prin Kazahstan a venit din partea vicepremierului rus Aleksandr Novak în noiembrie 2024, imediat după blocajul negocierilor cu privire la „Forța Siberiei-2”. Deși președintele rus Vladimir Putin a încercat încă din 2022 să-l convingă pe liderul chinez Xi Jinping să crească semnificativ importurile de gaz rusesc – cu scopul de a compensa pierderea pieței europene – Beijingul a refuzat să dea undă verde proiectului.

Potrivit Financial Times, discuțiile s-au împotmolit din cauza prețului: China a cerut reducerea tarifului până la nivelul intern din Rusia – circa 60 dolari/1000 m³, de patru ori mai puțin decât prețul actual din contractul „Forța Siberiei-1” (260 dolari/1000 m³).

Deși autoritățile ruse anunțau la finele lui 2023 că documentația tehnică pentru „Forța Siberiei-2” este aproape gata, iar aprobarea urma să aibă loc în primul trimestru din 2024, proiectul nu a fost demarat nici până acum. Mongolia, prin care urma să treacă conducta de 2.500 km, nu a inclus proiectul în planul său național de dezvoltare până în 2028, potrivit South China Morning Post.

În 2023, Gazprom a exportat 31 de miliarde de metri cubi de gaz către China prin „Forța Siberiei”, iar în 2024 cifra va crește la capacitatea maximă de 38 miliarde m³. Totuși, aceste volume acoperă doar 15% din exporturile pierdute către Uniunea Europeană, care atingeau 200 de miliarde m³ pe an înainte de războiul din Ucraina. În 2024, exporturile rusești spre UE au fost estimate la doar 32 de miliarde m³.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.