Premierul Gavrilița, despere inflație: Nu ajută la creșterea economică, dar uneori este rezultatul creșterii economice

13 Ian. 2023, 09:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Ian. 2023, 09:40 // Actual //  bani.md

Inflația nu ajută la creșterea economică, deși uneori este rezultatul creșterii economice, dar inflația înseamnă și mai multă incertitudine pentru agenții economici, declarat premierul Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei.

„Deci, faptul că inflația scade este un lucru bun, în același timp suntem într-o perioadă de recesiune economică, deci economia descrește, aceste efecte ale continuării războiului din Ucraina, criza logistică, criza energetică, prețurile care au fost înalte – toate aceste efecte se resimt și de aceea trebuie să facem un efort suplimentar pentru a readuce economia pe făgașul creșterii economice. Și anume de asta am venit cu o politică fiscală care vine să încurajeze menținerea și creșterea numărului de locuri de muncă. Aici vorbesc și despre impozitul zero la profitul nedistribuit pentru întreprinderi mici și mijlocii, vorbesc despre deprecierea accelerată pentru întreprinderile mari atunci când fac investiții și vorbesc despre întoarcerea TVA-ului trecut în cont. Și aceasta se va face pentru întreprinderile care emit facturi electronice și își fac corect și transparent afacerile”, a punctat Gavrilița.

Miercuri, Biroul Național de Statistică a publicat datele cu privire la inflație pentru anul 2022 și arată o temperare a acesteia. Avansul prețurilor în anul 2022 a fost de 30,2%.

Scumpirile din luna decembrie au fost influențate de produse alimentare care s-au scumpit cu 31,8%, mărfurile nealimentare cu 19,9% și serviciile prestate populaţiei cu 44,0%.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că: „am trecut de vârful inflației, care a fost în luna octombrie, intrăm într-o perioadă de scădere. Acest lucru creează condiții pentru o politică monetară stimulativă. Trebuie să fim precauți urmare a riscurilor externe”.

BNM a prognozat o inflație de 32,2% pentru anul 2022 și de 26,3% în trimestrul unu al anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII