Premierul Gavrilița, despere inflație: Nu ajută la creșterea economică, dar uneori este rezultatul creșterii economice

Inflația nu ajută la creșterea economică, deși uneori este rezultatul creșterii economice, dar inflația înseamnă și mai multă incertitudine pentru agenții economici, declarat premierul Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei.

„Deci, faptul că inflația scade este un lucru bun, în același timp suntem într-o perioadă de recesiune economică, deci economia descrește, aceste efecte ale continuării războiului din Ucraina, criza logistică, criza energetică, prețurile care au fost înalte – toate aceste efecte se resimt și de aceea trebuie să facem un efort suplimentar pentru a readuce economia pe făgașul creșterii economice. Și anume de asta am venit cu o politică fiscală care vine să încurajeze menținerea și creșterea numărului de locuri de muncă. Aici vorbesc și despre impozitul zero la profitul nedistribuit pentru întreprinderi mici și mijlocii, vorbesc despre deprecierea accelerată pentru întreprinderile mari atunci când fac investiții și vorbesc despre întoarcerea TVA-ului trecut în cont. Și aceasta se va face pentru întreprinderile care emit facturi electronice și își fac corect și transparent afacerile”, a punctat Gavrilița.

Miercuri, Biroul Național de Statistică a publicat datele cu privire la inflație pentru anul 2022 și arată o temperare a acesteia. Avansul prețurilor în anul 2022 a fost de 30,2%.

Scumpirile din luna decembrie au fost influențate de produse alimentare care s-au scumpit cu 31,8%, mărfurile nealimentare cu 19,9% și serviciile prestate populaţiei cu 44,0%.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că: „am trecut de vârful inflației, care a fost în luna octombrie, intrăm într-o perioadă de scădere. Acest lucru creează condiții pentru o politică monetară stimulativă. Trebuie să fim precauți urmare a riscurilor externe”.

BNM a prognozat o inflație de 32,2% pentru anul 2022 și de 26,3% în trimestrul unu al anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie