Presa rusă de stat atacă pentru prima oară războiul lui Putin. Vorbește de corupție și nedreptățirea soldaților

31 Mart. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mart. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

O instituție de presă a statului rus a publicat în această săptămână un articol care conține referiri critice la adresa regimului Putin. Este primul episod de acest gen de la începutul războiului din Ucraina.

Agenția de presă RIA Novosti, controlată de statul rus, a publicat marți un articol intitulat „Nu ne-am așteptat la asta”, care conține declarațiile mai multor soldați ruși răniți pe front în Ucraina, care nu au primit compensațiile promise de președintele Vladimir Putin, relatează Newsweek.

Deși invitații posturilor TV de stat și-au exprimat în ultimele luni frustrarea în legătură cu evoluția războiului, agențiile de presă oficiale au păstrat linia Kremlinului, respectând cu strictețe legea adoptată de Parlamentul de la Moscova, în martie 2022, care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru „răspândirea intenționată de știri false care discreditează armata rusă”.

Autoritățile au folosit această lege pentru a-i viza pe cei care au respins viziunea beligerantă a lui Putin și au interzis presei să numească „război” invazia în Ucraina, fiind obligatorie sintagma „operațiune militară specială”.

La fel a procedat și RIA Novosti în articolul publicat, însă prezentarea detaliată a situației unor militari răniți pe front care nu au primit despăgubirile promise de Putin reprezintă o abatere notabilă de la politica Kremlinului și ar putea fi un semn al unor fisuri care se adâncesc în interiorul regimului. Nu întâmplător, materialul poate fi accesat acum din afara Rusiei doar printr-o conexiune VPN.

Decretul lui Putin nu se aplică

La o săptămână după începerea războiului, Putin a anunțat că soldații răniți pe front vor avea dreptul la o compensație financiară. „Este datoria noastră să sprijinim familiile camarazilor noștri căzuți și răniți pe front”.

În aprilie, însă, Ministerul rus al Apărării a publicat pe site-ul său un ordin potrivit căruia, pentru a se încadra la compensații, soldații răniți trebuie să figureze pe o listă oficială – decizie care confirmă implicit că Rusia s-a confruntat cu pierderi grele în lupte, dar și cu situații în care soldații s-au automutilat ca să fie scoși de pe front.

Ordinul ministerului contrazice, însă, decretul lui Putin. Astfel, în funcție de gravitatea rănilor suferite, militarii pot primi diverse sume de bani. De exemplu, pentru o rană gravă se achită în jur de 300.000 de ruble (aproximativ 3.570 de euro), iar pentru una ușoară – în jur de 70.000 de ruble (aproximativ 833 de euro). Ordinul Ministerului se bazează pe lista cu tipurile de răni plătite de stat pentru militarii aflați pe front aprobată încă din 1998, printr-o ordonanță de guvern.

„Decretul șefului statului nu specifică gradul de invaliditate pentru care se acordă compensațiile. Nu face referire nici la lista din ordonanță. Conform textului, ar trebui făcute plățile pentru toți cei răniți”, a explicat Roman Pronin, președintele mișcării civice Comitetul pentru Combaterea Corupției, unul dintre puținii care încearcă să-i ajute pe soldați să obțină compensațiile.

„Doctorii trec de obicei simptomele, dar nu și cazuistica lor. Iar personalul militar nu întocmește documentele pentru plată”, a arătat activistul. Un membru al unei organizații pentru drepturile omului a spus că doctorii scriu diagnostice precum „reacție acută la stres”, „condiție astenică” („oboseală ridicată”), „sindromul astenic” (oboseală psihică și nervozitate). „Acestea nu sunt considerate afecțiuni sau răni”, a spus Pronin.

Mai mulți militari au spus pentru RIA Novosti că la început plățile s-au făcut indiferent de tipul sau de gravitatea rănilor suferite, apoi ordinul emis de Ministerul Apărării a legat compensațiile de lista de criterii prevăzută în ordonanța din ’98.

În vară, după ce activiștii au sesizat că decretul lui Putin este contrazis de ordinul Ministerului, modificarea a fost eliminată. Însă problema este acum modul de aplicare: de exemplu, șocul suferit după o explozie nu figurează pe listă, deși reprezintă o rană complicată. Este aproape imposibil de determinat vizual, dar poate avea urmări grave – leziuni ale creierului, probleme de vedere și de auz, slăbirea memoriei. Echilibrul psihic are, de asemenea, de suferit.

Răniți pe front, dar fără compensații

RIA Novosti a prezentat cazurile unor soldați care au avut nevoie de tratament medical după ce au fost afectați de explozii și care nu au primit despăgubirile promise de președintele rus.

Serghei Abramov, din Krasnoiarsk, a fost trimis să lupte în regiunea Donețk la sfârșitul anului trecut, după trei luni de instruire. El a povestit că a fost rănit în urma unei explozii și a fost internat în spital.

Inițial, i s-a pus diagnosticul de barotraumă otică acută, o afectare a membranei timpanelor urechilor, dar i s-a refuzat dreptul la compensație, iar un alt spital i-a dat o scrisoare medicală din care reiese că suferă de „reacție acută la stres”. I s-au prescris doar niște vitamine, analgezice și calmante și asta a fost tot.

El a înaintat o contestație la biroul procurorului militar. Soția lui, Elena Abramova, l-a căutat pe șeful secției de neurologie de la spitalul din Rostov. „Am încercat să aflu pe ce bază au fost falsificate documentele medicale, de ce soțul meu nu a fost examinat normal. Fără să-mi dea vreun răspuns, m-a dat afară pe ușă”, a povestit ea.

Un alt soldat rus, din Daghestan, Aleksandr, a fost afectat de o explozie în vară, în regiunea Zaporojie, unul dintre cele patru teritorii pe care Putin le-a anexat ilegal anul trecut. „M-am lovit rău la cap. Abia mai puteam să merg, mă clătinam rău. În Donețk (la spital – n.red.) mi-au zis: fractură la osul temporal, leziune cranio-cerebrală închisă”, a povestit el.

După ce medicii i-au spus că durerile de cap sunt provocate de osteocondroza cervicală, nu de o rană suferită în luptă, Aleksandr s-a adresat procurorilor militari, dar aceștia au menținut diagnosticul medical care nu indică o rană, ci o boală. Prin urmare, soldatul nu întrunește criteriile pentru a primi compensația de la Guvern.

RIA Novosti scrie, de asemenea, că mulți militari se plâng de corupție și vor să li se facă dreptate, subliniind că autoritățile trebuie să rezolve problema „înainte să se răspândească”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Feb. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

 Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”