Preşedintele Băncii Mondiale: Economia lumii se confruntă cu perspective sumbre. Țările sărace, cele mai vulnerabile

Economia lumii se confruntă cu perspective sumbre, a avertizat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, deoarece efectele pandemiei continuă să afecteze creşterea, în special în ţările sărace, transmite BBC.

Cele mai recente previziuni ale Băncii Mondiale indică o încetinire a creşterii economiei globale la 4,1% în 2022, de la 5,5% în 2021. Încetinirea vine pe fondul ameninţărilor provocate de pandemie, a încetării măsurilor guvernamentale de sprijin şi a scăderii cererii, după redresarea iniţială.

Dar David Malpass susţine că îngrijorarea cea mai are a sa o reprezintă adâncirea inegalităţii globale.

„Cel mai mare obstacol este inegalitatea care s-a integrat în sistem”, fiind vulnerabile în special ţările mai sărace, din cauza eforturilor în combaterea inflaţiei. „Perspectivele pentru ţările mai slabe sunt sumbre, ceea ce provoacă insecuritate”, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, pentru BBC.

Perturbările din lanţurile de aprovizionare şi oprirea măsurilor guvernamentale de sprijin vor afecta evoluţiile economiei mondiale în 2022. Anul acesta, Banca Mondială se aşteaptă la „o încetinire pronunţată” şi avertizează că economia globală va înregistra în 2023 o creştere de doar 3,2%.

„Realitatea este că pandemia şi oprirea producţiei afectează semnificativ economia, de aceea perspectivele sunt sumbre, în special în ţările mai sărace”, avertizează Malpass.

Malpass dă vina pe măsurile de stimulare din ţările bogate pentru majorarea inflaţiei globale

China, a doua economie mondială, ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de doar 5,1%, de la 8% anul trecut, în timp ce SUA se estimează că va creşte cu 3,7% anul acesta, comparativ cu un avans de 5,6% în 2021. În zona euro, expansiunea va fi de 4,2% anul acesta, de la 5,2% în 2021, previzionează Banca Mondială. Singura veste bună este pentru India, a cărei economie ar urma să urce cu 8,7% în 2022, de la 8,3% în 2021.

Dar multe economii emergente continuă să se confrunte cu dificultăţi suplimentare, cum ar fi ratele de vaccinare mai scăzute.

Până în 2023, activitatea economică în toate economiile avansate, cum ar fi Statele Unite, zona euro şi Japonia, se va redresa probabil după loviturile din timpul pandemiei. Dar în economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare, economia va rămâne cu 4% mai scăzută faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, previzionează Banca Mondială, mai notează sursa citată de Agerpres.

Malpass a dat vina pe măsurile de stimulare din ţările bogate pentru majorarea inflaţiei globale. Şi, în timp ce oficialii din multe ţări, inclusiv SUA, ar urma să majoreze dobânzile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, preşedintele Băncii Mondiale a avertizat că acele costuri de împrumut mai ridicate ar putea afecta activitatea economică, în special în ţările mai sărace.

#previziuni sumbre #tari sarace #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.