Preşedintele kazah îi mulţumeşte lui Putin ”pentru ajutorul inestimabil". Peste 200 de persoane au fost ucise

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a reiterat joi susţinerea faţă de omologul său kazah Kasîm-Jomart Tokaev, cu prilejul primei lor întâlniri după revoltele sângeroase care au zguduit Kazahstanul la începutul lui ianuarie, relatează Agerpres, care citează AFP.

Peste 200 de persoane au fost ucise în aceste tulburări provocate iniţial de o creştere a preţului la carburant şi care au dat naştere la jafuri şi înfruntări armate. Rusia a trimis o forţă militară la faţa locului.

Kasîm-Jomart Tokaev „a făcut totul pentru normalizarea situaţiei”, a spus Putin în cadrul unei conferinţe de presă comune de la Moscova, la finalul primei lor întâlniri în persoană de la încheierea crizei.

„Rusia va face totul pentru a-l susţine pe preşedintele Kazahstanului”, a adăugat el.
Tokaev a salutat la rândul său „ajutorul inestimabil al Moscovei pentru respingerea unui atac fără precedent”, autorităţile din Kazahstan afirmând, fără a furniza probe, că ţara a fost victima unor grupuri de „bandiţi” şi de „terorişti” formaţi în străinătate.
„Rusia joacă un rol extrem de important pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea noastră”, a maia subliniat Kasîm-Jomart Tokaev.

Această susţinere a Moscovei intervine în contextul în care preşedintele kazah a început un proces vizând reducerea influenţei predecesorului său, Nursultan Nazarbaev, care a condus ţara timp de 30 de ani.

Furia manifestanţilor în timpul revoltelor s-a îndreptat în special împotriva lui Nazarbaev care, deşi a renunţat la putere în 2019, dispune încă de o influenţă politică considerabilă.

După declanşarea acestor tulburări, Tokaev a preluat locul lui Nazarbaev în fruntea puternicului Consiliu de securitate naţională şi a partidului la putere Nur Otan şi i-a înlăturat pe apropiaţi ai predecesorului său din importante posturi cu responsabilităţi.
Luni, el a aprobat amendamente care îi reduc puterile lui Nazarbaev şi i-a retras prerogativele de coordonare a iniţiativelor în materie de politică internă şi externă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în ianuarie că Vladimir Putin întreţine bune relaţii atât cu Tokaev, cât şi cu Nazarbaev, şi că tranziţia în curs este o „afacere internă” a Kazahstanului.

#represalii #Kazahastan #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.