Preţul gazului a explodat după ce Moscova a impus sancţiuni companiilor energetice din UE

Gazprom a declarat că fluxurile de gaze nu vor mai fi posibile prin conducta Yamal, după ce Kremlinul a impus sancţiuni împotriva companiilor europene de gaze. Printre companiile sancţionate se numără unele dintre fostele sale unităţi, precum şi Europol Gaz, proprietarul Yamal. Gazoductul merge din Rusia în Germania prin Polonia.

„A fost pusă în aplicare o interdicţie privind tranzacţiile şi plăţile către entităţile aflate sub sancţiuni”, a precizat Gazprom într-o declaraţie.

„În general, situaţia se agravează. Devine din nou evident că Rusia foloseşte energia ca pe o armă”, a declarat Robert Habeck, ministrul german al economiei.

Acţiunile de retorsiune au împins preţurile la gaze mai sus. Contractele viitoare legate de TTF, reperul european al preţului angro al gazelor, au crescut joi cu aproximativ 13%, ajungând la aproximativ 106 euro pe megawatt oră, mai mult decât de patru ori mai mult decât nivelurile de acum un an, relatează FT.

Sancţiunile Moscovei ar putea afecta aprovizionarea europeană şi duce la un deficit de 13 miliarde de metri cubi, potrivit unei modelări realizate de Institutul Oxford pentru Studii Energetice. Anul trecut, Rusia a furnizat UE 155 miliarde de metri cubi de gaze, adică aproximativ 40% din necesarul său.

#robinet #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA