New York Times: Rusia trebuie să iasă rănită după războiul împotriva Ucraine

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, acum 10 săptămâni, guvernele occidentale au denunțat neobosit agresiunea și au vorbit despre modul în care susțin Kievul. Dar, în ciuda acestei unități în indignare, obiectivele lor au rămas neclare, scrie cotidianul New York Times.

Acum această situație a început să se schimbe. Recent, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus că țara sa și-ar dori să vadă Rusia „atât de slăbită” încât să nu-și poată amenința vecinii. Secretarul britanic de externe Liz Truss a anunțat: „Vrem ca Ucraina să câștige acest război”.

Cu toate acestea, Occidentul nu a descris încă clar cum vrea să se încheie acest război, scrie Nigel Gould-Davies, analist pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional de Studii Strategice, în New York Times . Occidentul a decis cu privire la mijloacele de răspuns la agresiunea rusă. A început să trimită ajutor militar Ucrainei și a impus sancțiuni împotriva Rusiei. Cu toate acestea, Europa și SUA nu au definit scopul pe care ar trebui să-l servească aceste instrumente.

Politicienii occidentali s-au concentrat asupra consecințelor pe care ar dori să le evite. În primul rând, nu doresc răsturnarea guvernului ucrainean de la Kiev și instituirea unui regim marionetă rusesc. Și în al doilea rând, utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei sau extinderea războiului dincolo de granițele ucrainene.

Moscova nu trebuie primească o nouă bucată de teritoriu ucrainean

Petru a preveni ca ca toate acestea să se întâmple, Occidentul trebuie să facă totul pentru ca Rusia să se simtă mai rău după război decât înainte. Cel puțin, politicienii occidentali ar trebui să aibă grijă ca Moscova să nu primească o nouă bucată de teritoriu ucrainean. Sancțiunile ar trebui să rămână în vigoare până când politica Rusiei față de Ucraina se va schimba. Abordarea dură a sancțiunilor începe cu o înțelegere clară a faptului că Rusia trebuie să rămână complet izolată de economia occidentală.

Numai pe baza acestei poziții pot fi discutate anumite excepții necesare. În schimb, există o încercare de a dezactiva unele operațiuni menținând în același timp status quo-ul. Următorii pași, în special refuzul de a importa petrol și gaze rusești în Europa, vor fi mai scumpi decât orice alte sancțiuni. În orice caz, nu există nicio modalitate de a elimina amenințarea majoră la adresa securității continentului, fără pierderi.

Noile sancțiuni vor fi neplăcute pentru Europa, dar catastrofale pentru Rusia. Occidentul trebuie să câștige această competiție a hotărârii.
De asemenea, Occidentul trebuie să angajeze comunitatea internațională mai largă în sprijinul agendei sale de apărare a suveranității și independenței de agresiunea imperialistă. Asta înseamnă că nu doar Congresul trebuie să ofere pachetul de ajutor de 40 de miliarde de dolari pe care l-a cerut președintele Biden. Europa ar trebui, de asemenea, să urmeze exemplul.

Iunie marchează cea de-a 75-a aniversare a Planului Marshall, care a reînviat Europa distrusă de război, i-a restabilit încrederea și a ajutat-o la a ține piept URSS. Acum Europa trebuie să facă același lucru pentru Ucraina, angajându-se să reconstruiască orașele ucrainene și să-și reconstruiască economia distrusă de război.

Frica de escaladare din partea Rusiei nu ar trebui să oprească Occidentul. Rusia amenință cu arme nucleare, în încercarea de a juca pe frica guvernelor occidentale. Dar acest joc de mușchi arată lipsa de alte opțiuni a Moscovei. Războiul eșuat a scos la iveală nenumăratele slăbiciuni ale Federației Ruse.

Așadar, armele de distrugere în masă sunt singurul argument în pretenția Rusiei de măreție globală. Cu toate acestea, slăbiciunea nu face amenințările iraționale mai credibile. Argumente în spiritul: „Rusia va folosi arme nucleare dacă nu i se permite să câștige ceva în război”, nu descurajează rezistența Forțelor Armate ale Ucrainei. Și nu ar trebui să rețină Occidentul.

#Moscova #occident #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a încasat la bugetul public național aproximativ 2,67 miliarde de lei în perioada 20–24 iulie. De la începutul anului, încasările administrate de Fisc au ajuns la circa 49,4 miliarde de lei, cu 5,1 miliarde de lei sau 11,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai mare sumă a ajuns la bugetul de stat, care a acumulat 20,246 miliarde de lei, față de 17,957 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproape 2,29 miliarde de lei sau 12,8%.

La bugetele locale au ajuns 5,806 miliarde de lei, cu aproximativ 598,2 milioane de lei sau 11,5% mai mult decât anul trecut. Bugetul asigurărilor sociale de stat a acumulat 17,454 miliarde de lei, în creștere cu 1,611 miliarde de lei sau 10,2%, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au primit 5,892 miliarde de lei, cu aproximativ 561,7 milioane de lei sau 10,5% mai mult.

În același timp, controalele efectuate de Fisc au dus la calcularea unor obligații suplimentare la buget de 21,5 milioane de lei. Din suma totală stabilită suplimentar, 15,3 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 6,2 milioane de lei – amenzi.

Tot în aceste cinci zile au fost întocmite 240 de procese-verbale contravenționale, fiind aplicate amenzi în valoare de 333 de mii de lei. În paralel, au fost emise 50 de decizii privind restituirea TVA, iar suma acceptată spre rambursare din buget a fost de 45 de milioane de lei.

Fiscul a recuperat și 31,18 milioane de lei prin măsuri de executare silită aplicate contribuabililor cu datorii. Din această sumă, 30,42 milioane de lei au fost încasate din conturile bancare ale restanțierilor, iar 760 de mii de lei – din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare întreprinse de SFS, au fost achitate restanțe față de buget de 12,49 milioane de lei.