New York Times: Rusia trebuie să iasă rănită după războiul împotriva Ucraine

13 Mai 2022, 06:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Mai 2022, 06:02 // Actual //  Lupu Eduard

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, acum 10 săptămâni, guvernele occidentale au denunțat neobosit agresiunea și au vorbit despre modul în care susțin Kievul. Dar, în ciuda acestei unități în indignare, obiectivele lor au rămas neclare, scrie cotidianul New York Times.

Acum această situație a început să se schimbe. Recent, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus că țara sa și-ar dori să vadă Rusia „atât de slăbită” încât să nu-și poată amenința vecinii. Secretarul britanic de externe Liz Truss a anunțat: „Vrem ca Ucraina să câștige acest război”.

Cu toate acestea, Occidentul nu a descris încă clar cum vrea să se încheie acest război, scrie Nigel Gould-Davies, analist pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional de Studii Strategice, în New York Times . Occidentul a decis cu privire la mijloacele de răspuns la agresiunea rusă. A început să trimită ajutor militar Ucrainei și a impus sancțiuni împotriva Rusiei. Cu toate acestea, Europa și SUA nu au definit scopul pe care ar trebui să-l servească aceste instrumente.

Politicienii occidentali s-au concentrat asupra consecințelor pe care ar dori să le evite. În primul rând, nu doresc răsturnarea guvernului ucrainean de la Kiev și instituirea unui regim marionetă rusesc. Și în al doilea rând, utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei sau extinderea războiului dincolo de granițele ucrainene.

Moscova nu trebuie primească o nouă bucată de teritoriu ucrainean

Petru a preveni ca ca toate acestea să se întâmple, Occidentul trebuie să facă totul pentru ca Rusia să se simtă mai rău după război decât înainte. Cel puțin, politicienii occidentali ar trebui să aibă grijă ca Moscova să nu primească o nouă bucată de teritoriu ucrainean. Sancțiunile ar trebui să rămână în vigoare până când politica Rusiei față de Ucraina se va schimba. Abordarea dură a sancțiunilor începe cu o înțelegere clară a faptului că Rusia trebuie să rămână complet izolată de economia occidentală.

Numai pe baza acestei poziții pot fi discutate anumite excepții necesare. În schimb, există o încercare de a dezactiva unele operațiuni menținând în același timp status quo-ul. Următorii pași, în special refuzul de a importa petrol și gaze rusești în Europa, vor fi mai scumpi decât orice alte sancțiuni. În orice caz, nu există nicio modalitate de a elimina amenințarea majoră la adresa securității continentului, fără pierderi.

Noile sancțiuni vor fi neplăcute pentru Europa, dar catastrofale pentru Rusia. Occidentul trebuie să câștige această competiție a hotărârii.
De asemenea, Occidentul trebuie să angajeze comunitatea internațională mai largă în sprijinul agendei sale de apărare a suveranității și independenței de agresiunea imperialistă. Asta înseamnă că nu doar Congresul trebuie să ofere pachetul de ajutor de 40 de miliarde de dolari pe care l-a cerut președintele Biden. Europa ar trebui, de asemenea, să urmeze exemplul.

Iunie marchează cea de-a 75-a aniversare a Planului Marshall, care a reînviat Europa distrusă de război, i-a restabilit încrederea și a ajutat-o la a ține piept URSS. Acum Europa trebuie să facă același lucru pentru Ucraina, angajându-se să reconstruiască orașele ucrainene și să-și reconstruiască economia distrusă de război.

Frica de escaladare din partea Rusiei nu ar trebui să oprească Occidentul. Rusia amenință cu arme nucleare, în încercarea de a juca pe frica guvernelor occidentale. Dar acest joc de mușchi arată lipsa de alte opțiuni a Moscovei. Războiul eșuat a scos la iveală nenumăratele slăbiciuni ale Federației Ruse.

Așadar, armele de distrugere în masă sunt singurul argument în pretenția Rusiei de măreție globală. Cu toate acestea, slăbiciunea nu face amenințările iraționale mai credibile. Argumente în spiritul: „Rusia va folosi arme nucleare dacă nu i se permite să câștige ceva în război”, nu descurajează rezistența Forțelor Armate ale Ucrainei. Și nu ar trebui să rețină Occidentul.

Realitatea Live

28 Mart. 2024, 12:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Lupu Eduard
28 Mart. 2024, 12:53 // Oameni şi Idei //  Lupu Eduard

Lumea se confruntă cu o „criză a pensionării” iminentă, care necesită o regândire a pensiilor şi a modelelor de lucru, pe măsură ce progresele medicale sporesc longevitatea, a avertizat marţi directorul general al BlackRock, Larry Fink, în scrisoarea sa anuală adresată directorilor executivi şi investitorilor, foarte urmărită, scrie FT.

Fink, ale cărui misive anterioare au contribuit la creşterea interesului pentru capitalismul participativ şi schimbările climatice, a citat proiecţiile ONU potrivit cărora una din şase persoane la nivel global va avea peste 65 de ani până în 2050, faţă de una din 11 în 2019, în timp ce a cerut o utilizare mai mare la nivel mondial a pieţelor de capital pentru a ajuta lucrătorii să economisească pentru bătrâneţe.

Şeful BlackRock a avertizat, de asemenea, că ascensiunea planurilor de pensii cu contribuţii definite s-a combinat cu presiunea din ce în ce mai mare asupra programului guvernamental de pensii de securitate socială pentru a lăsa SUA deosebit de nepregătite pentru o creştere uriaşă a populaţiei de pensionari.

„Ne concentrăm o cantitate enormă de energie pentru a-i ajuta pe oameni să trăiască o viaţă mai lungă. Dar nici măcar o fracţiune din acest efort nu este cheltuită pentru a-i ajuta pe oameni să-şi permită aceşti ani în plus”, a scris el. „Astăzi, în America, mesajul de pensionare pe care guvernul şi companiile îl transmit lucrătorilor lor este efectiv: „Sunteţi pe cont propriu”.”

Fink a descris decalajul dintre ceea ce economisesc americanii şi ceea ce ar avea nevoie ca fiind „o problemă atât de mare şi de urgentă încât liderii guvernamentali şi corporativi [trebuie] să se oprească din activitatea obişnuită [şi] să iasă din silozurile lor şi să se aşeze la aceeaşi masă pentru a găsi o soluţie”.

Mai mult de jumătate din activele administrate de BlackRock, în valoare de 10 miliarde de dolari, reprezintă economii pentru pensie, inclusiv fonduri de pensii instituţionale, planuri de contribuţii definite ale companiilor cunoscute sub numele de 401(k) şi conturi individuale.

Noua concentrare a lui Fink asupra pensiilor a venit în paralel cu un efort de a găsi o cale de mijloc în războaiele politice privind investiţiile durabile, o abordare pe care a numit-o „pragmatism energetic”.

Scrisorile sale anterioare au făcut din BlackRock o ţintă în dezbaterile privind schimbările climatice şi responsabilităţile companiilor de a reacţiona la acestea. BlackRock a pierdut mandate de investiţii din partea unor state americane conduse de republicani pentru că ar fi fost „ostilă” combustibililor fosili şi a fost criticată de activiştii democraţi pentru că nu a făcut mai mult pentru a renunţa la aceştia.

Citând călătoriile sale în 17 ţări anul trecut, Fink a scris că politicienii şi oamenii de afaceri la nivel mondial plănuiesc din ce în ce mai mult să investească atât în petrol şi gaze pentru securitatea energetică, cât şi în energie verde pentru tranziţia energetică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău