Preţurile globale ale grâului cresc, după interzicerea exporturilor din India

Preţul grâului a făcut un salt pe pieţele internaţionale după ce India a interzis exportul cerealelor de bază, relatează BBC. Indicele de referinţă al grâului a crescut cu până la 5,9% la Chicago, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni.

Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând preţurile interne la un nivel record.

În acest an, preţul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe pieţele mondiale.

Guvernul indian a declarat că va permite în continuare exporturile susţinute de scrisori de credit care au fost deja emise şi către ţările care solicită livrări „pentru a-şi satisface nevoile de securitate alimentară”.

De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicţia nu este permanentă şi că ar putea fi revizuită.

Cu toate acestea, decizia a fost criticată de miniştrii agriculturii din cadrul Grupului celor şapte naţiuni (G7), reuniţi în Germania.

„Dacă toată lumea începe să impună restricţii la export sau să închidă pieţele, acest lucru ar agrava criza”, a declarat ministrul german al alimentaţiei şi agriculturii, Cem Ozdemir.

G7 este o organizaţie formată din cele mai mari şapte economii avansate din lume, care domină comerţul global şi sistemul financiar internaţional. Acestea sunt Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite.

Deşi India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe pieţele interne.

Însă exporturile de grâu ale Ucrainei s-au prăbuşit după invazia rusă, iar în condiţiile în care seceta şi inundaţiile ameninţă culturile altor producători importanţi, traderii se aşteptau ca livrările din India să compenseze o parte din deficit.

Înainte de interdicţie, India îşi propusese să livreze anul acesta o cantitate record de 10 milioane de tone de grâu.

Preţurile mondiale ale alimentelor au atins un nou record în martie, după ce războiul din Ucraina a provocat un „salt uriaş”, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care conflictul a întrerupt livrările de la cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea-soarelui – Ucraina – ceea ce înseamnă că şi costurile alternativelor au urcat. Ţara este, de asemenea, un producător important de cereale, precum porumbul şi grâul, al căror preţ a crescut brusc şi el.

ONU a declarat că preţurile mondiale la alimente au scăzut uşor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Creşterea preţurilor la alimente, împreună cu o creştere bruscă a costului energiei, a dus la creşterea inflaţiei în întreaga lume.

#Grîu #preturi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie