Preţurile globale ale grâului cresc, după interzicerea exporturilor din India

16 Mai 2022, 08:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mai 2022, 08:25 // Actual //  bani.md

Preţul grâului a făcut un salt pe pieţele internaţionale după ce India a interzis exportul cerealelor de bază, relatează BBC. Indicele de referinţă al grâului a crescut cu până la 5,9% la Chicago, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni.

Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând preţurile interne la un nivel record.

În acest an, preţul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe pieţele mondiale.

Guvernul indian a declarat că va permite în continuare exporturile susţinute de scrisori de credit care au fost deja emise şi către ţările care solicită livrări „pentru a-şi satisface nevoile de securitate alimentară”.

De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicţia nu este permanentă şi că ar putea fi revizuită.

Cu toate acestea, decizia a fost criticată de miniştrii agriculturii din cadrul Grupului celor şapte naţiuni (G7), reuniţi în Germania.

„Dacă toată lumea începe să impună restricţii la export sau să închidă pieţele, acest lucru ar agrava criza”, a declarat ministrul german al alimentaţiei şi agriculturii, Cem Ozdemir.

G7 este o organizaţie formată din cele mai mari şapte economii avansate din lume, care domină comerţul global şi sistemul financiar internaţional. Acestea sunt Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite.

Deşi India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe pieţele interne.

Însă exporturile de grâu ale Ucrainei s-au prăbuşit după invazia rusă, iar în condiţiile în care seceta şi inundaţiile ameninţă culturile altor producători importanţi, traderii se aşteptau ca livrările din India să compenseze o parte din deficit.

Înainte de interdicţie, India îşi propusese să livreze anul acesta o cantitate record de 10 milioane de tone de grâu.

Preţurile mondiale ale alimentelor au atins un nou record în martie, după ce războiul din Ucraina a provocat un „salt uriaş”, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care conflictul a întrerupt livrările de la cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea-soarelui – Ucraina – ceea ce înseamnă că şi costurile alternativelor au urcat. Ţara este, de asemenea, un producător important de cereale, precum porumbul şi grâul, al căror preţ a crescut brusc şi el.

ONU a declarat că preţurile mondiale la alimente au scăzut uşor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Creşterea preţurilor la alimente, împreună cu o creştere bruscă a costului energiei, a dus la creşterea inflaţiei în întreaga lume.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!