Prețurile la pompă cresc în Europa: cine plătește cel mai mult și unde se situează Moldova în regiune

Prețurile carburanților au crescut semnificativ în Europa, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii petrolului, care a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. Evoluțiile de pe piața internațională s-au reflectat rapid la pompă, în special în cazul motorinei, care a înregistrat cele mai mari majorări.

Potrivit datelor Comisiei Europene, citate de Euronews, la începutul lunii aprilie benzina este cu aproximativ 15% mai scumpă decât la sfârșitul lunii februarie, iar motorina cu aproape 30%. Conform buletinului săptămânal privind prețurile petrolului, prețul mediu în Uniunea Europeană a ajuns la circa 1,87 euro pe litru pentru benzina Euro-super 95 și la aproximativ 2,07 euro pe litru pentru motorină, valori calculate pentru finalul lunii martie.

Diferențele între state sunt considerabile. Motorina este cea mai scumpă în Țările de Jos, unde ajunge la aproximativ 2,46 euro pe litru. Prețuri ridicate se înregistrează și în Danemarca (circa 2,36 euro), Germania (2,29 euro), Finlanda (2,27 euro) și Belgia (2,23 euro), iar peste media europeană se situează și Austria, Franța, Irlanda, Suedia, Lituania și Grecia. La polul opus, cea mai ieftină motorină se găsește în Malta, unde costă aproximativ 1,21 euro pe litru. Niveluri reduse se înregistrează și în Ungaria, Slovenia și Bulgaria, cu aproximativ 1,62 euro pe litru, în timp ce în Slovacia, Spania, Cipru, Croația și Cehia prețurile rămân sub pragul de 2 euro.

Un tablou similar se observă și la benzină. Cele mai mari prețuri sunt tot în Țările de Jos, de aproximativ 2,33 euro pe litru, urmate de Danemarca (2,23 euro), Germania (2,13 euro) și Finlanda (2,05 euro). În Grecia și Franța, benzina depășește de asemenea 2 euro pe litru. Cele mai mici prețuri sunt în Malta, unde litrul costă aproximativ 1,34 euro, urmată de Bulgaria, cu circa 1,44 euro, dar și de Slovenia, Ungaria, Spania, Slovacia și Cipru, unde valorile rămân sub 1,60 euro.

Scumpirile sunt evidente dacă se compară cu perioada anterioară crizei: la 23 februarie 2026, benzina costa în medie aproximativ 1,64 euro pe litru, iar până la finalul lunii martie a ajuns la 1,87 euro. În același interval, motorina a crescut de la aproximativ 1,59 euro la peste 2 euro pe litru.

O componentă importantă a prețului final o reprezintă taxele, care constituie în medie circa 52% din prețul benzinei și aproximativ 44% din cel al motorinei în Uniunea Europeană. Ponderea acestora diferă de la o țară la alta, fiind mai ridicată, de exemplu, în Slovenia pentru benzină și mai redusă în Estonia pentru motorină.

În Republica Moldova, deși nu este inclusă în statisticile Comisiei Europene, tendința de scumpire este similară. Pentru ziua de astăzi, 10 aprilie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit un preț maxim de 34,49 lei pentru motorină și 29,83 lei pentru benzina cu cifra octanică 95. Convertite în euro, acestea reprezintă aproximativ 1,78 euro pe litru la motorină și circa 1,54 euro pe litru la benzină, ceea ce plasează Moldova sub media Uniunii Europene, dar în linie cu nivelurile din statele mai ieftine din regiune.

#preturi la carburanti #Europa #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.