Preţurile locuinţelor din Suedia continuă să scadă agresiv

Preţurile locuinţelor din Suedia continuă să scadă agresiv, în timp ce una dintre cele mai grave crize imobiliare din lume este pe cale să intre în al doilea an, raportează Bloomberg.

Creşterea vertiginoasă a preţurilor de consum şi o serie de majorări ale ratelor dobânzilor au dat o lovitură grea economiei suedeze, care este deosebit de sensibilă la creşterea costurilor de împrumut. Gospodăriile din această ţară au unele dintre cele mai mari datorii dintre naţiunile bogate, cu rate ipotecare fixate pe termen scurt, scrie ZF.

Acest lucru a plasat Suedia în fruntea unei prăbuşiri globale a preţurilor proprietăţilor, piaţa deteriorându-se din martie anul trecut. În februarie, tendinţa preţurilor a arătat o scădere de 0,6%, ajustată pentru efectele sezoniere, potrivit creditorului ipotecar de stat SBAB.

Deşi scăderea este mai mică decât în lunile trecute, iar preţurile apartamentelor au crescut uşor, banca de stat rămâne precaută.

„Chiar dacă am văzut o oarecare îmbunătăţire a situaţiei în ultimele două luni, în special în cazul apartamentelor, este prea devreme pentru a spune că preţurile nu vor mai scădea în continuare”, a declarat economistul şef Robert Boije. „Probabil că nu am văzut încă întregul impact al creşterilor de rate pe care Riksbank le-a implementat şi pe care se aşteaptă să le anunţe în continuare.”

În eforturile sale de a ţine în frâu inflaţia, banca centrală suedeză a dus rata de referinţă la 3% de la zero în 10 luni, iar economiştii se aşteaptă la o nouă majorare luna viitoare. Pe lângă turbulenţele de pe piaţa imobiliară, aceste mişcări au contribuit la o scădere a cheltuielilor de consum. În acelaşi timp, construcţia de locuinţe noi se opreşte brusc, ceea ce va duce la o contracţie economică în acest an.

Previziunile Comisiei Europene arată că Suedia ar putea fi singura economie din Uniunea Europeană care va înregistra o contracţie pe întreg anul 2023.

Preţurile locuinţelor, care au înregistrat un salt în timpul pandemiei, au scăzut cu 1,4% în februarie, potrivit indicatorului de tendinţă. Preţurile apartamentelor au înregistrat un avans de puţin sub 0,1%, primul din ultimul an.

Indicele SBAB HPI, bazat pe vânzările raportate prin intermediul site-ului său de listare Booli, este unul dintre puţinii indicatori ai pieţei imobiliare din Suedia care mai sunt disponibili la nivel public, în urma unei decizii a autorităţii de concurenţă a ţării de a împiedica Valueguard să îşi publice liber indicele HOX.

#preturi #Suedia #imobiliare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.