Preţurile locuinţelor din Suedia continuă să scadă agresiv

Preţurile locuinţelor din Suedia continuă să scadă agresiv, în timp ce una dintre cele mai grave crize imobiliare din lume este pe cale să intre în al doilea an, raportează Bloomberg.

Creşterea vertiginoasă a preţurilor de consum şi o serie de majorări ale ratelor dobânzilor au dat o lovitură grea economiei suedeze, care este deosebit de sensibilă la creşterea costurilor de împrumut. Gospodăriile din această ţară au unele dintre cele mai mari datorii dintre naţiunile bogate, cu rate ipotecare fixate pe termen scurt, scrie ZF.

Acest lucru a plasat Suedia în fruntea unei prăbuşiri globale a preţurilor proprietăţilor, piaţa deteriorându-se din martie anul trecut. În februarie, tendinţa preţurilor a arătat o scădere de 0,6%, ajustată pentru efectele sezoniere, potrivit creditorului ipotecar de stat SBAB.

Deşi scăderea este mai mică decât în lunile trecute, iar preţurile apartamentelor au crescut uşor, banca de stat rămâne precaută.

„Chiar dacă am văzut o oarecare îmbunătăţire a situaţiei în ultimele două luni, în special în cazul apartamentelor, este prea devreme pentru a spune că preţurile nu vor mai scădea în continuare”, a declarat economistul şef Robert Boije. „Probabil că nu am văzut încă întregul impact al creşterilor de rate pe care Riksbank le-a implementat şi pe care se aşteaptă să le anunţe în continuare.”

În eforturile sale de a ţine în frâu inflaţia, banca centrală suedeză a dus rata de referinţă la 3% de la zero în 10 luni, iar economiştii se aşteaptă la o nouă majorare luna viitoare. Pe lângă turbulenţele de pe piaţa imobiliară, aceste mişcări au contribuit la o scădere a cheltuielilor de consum. În acelaşi timp, construcţia de locuinţe noi se opreşte brusc, ceea ce va duce la o contracţie economică în acest an.

Previziunile Comisiei Europene arată că Suedia ar putea fi singura economie din Uniunea Europeană care va înregistra o contracţie pe întreg anul 2023.

Preţurile locuinţelor, care au înregistrat un salt în timpul pandemiei, au scăzut cu 1,4% în februarie, potrivit indicatorului de tendinţă. Preţurile apartamentelor au înregistrat un avans de puţin sub 0,1%, primul din ultimul an.

Indicele SBAB HPI, bazat pe vânzările raportate prin intermediul site-ului său de listare Booli, este unul dintre puţinii indicatori ai pieţei imobiliare din Suedia care mai sunt disponibili la nivel public, în urma unei decizii a autorităţii de concurenţă a ţării de a împiedica Valueguard să îşi publice liber indicele HOX.

#preturi #Suedia #imobiliare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.