Prețurile mari îi fac pe moldoveni să se întoarcă la apartamente mici

Visul de a locui într-un apartament spaţios se loveşte de realitatea preţurilor mari, dar și a costului mare la întreținere în Republica Moldova. Apartamentele cu una, două odăi sunt cele mai căutate. Or, dezvoltatorii s-au concentrat pe apartamentele cu spații mici.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în nouă luni ale anului 2021 au fost date în exploatare 5823 locuințe (apartamente și case de locuit individuale), cu 815 (+16,3%) locuinţe mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2020. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în ianuarie-septembrie 2021 a constituit 476,5 mii m², sau cu 20,0% mai mult față de ianuarie-septembrie 2020.

În Chișinău unde este concentrată peste 80% din piața imobiliară au fost date în folosință 4 665 locuințe sau 80% din totalul apartamentelor date în folosință în țară.

În ianuarie-septembrie 2021, în mediul urban au fost date în exploatare 4997 locuințe, în creştere cu 680 (+15,8%) locuinţe faţă de ianuarie-septembrie 2020. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în mediul urban a constituit 375,3 mii m2, sau cu 18,4% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În mediul rural au fost date în exploatare 826 locuințe, cu 135 (+19,5%) locuinţe mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2020. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în mediul rural a constituit 101,2 mii m2, sau cu 26,7% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2020.

În profil regional, în ianuarie-septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut numărul locuinţelor date în exploatare în următoarele regiuni: mun. Chişinău (+605 locuinţe sau +14,9%), Centru (+114 sau +26,4%), Sud (+83 sau +68,6), UTA Găgăuzia (+43 sau +71,7% ). Totodată, în regiunea Nord au fost date în exploatare cu 30 locuinţe (sau cu 9,0%) mai puţin față de ianuarie-septembrie 2020.

Experții imobiliari susțin că din punct de vedere al suprafeței, cele mai căutate sunt locuințele cu suprafețe mici, în condițiile în care costul întreținerii este mult mai mic față de apartamentele cu suprafețe mari.

#folisință #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.