Previziuni pesimiste de la FMI! Și-a înrăutățit prognoza pentru economia moldovenească

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognoza sa de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova pentru anul 2024, de la 4,3% la 3,9%. Conform informațiilor furnizate de FMI, prognoza pentru creșterea PIB-ului la sfârșitul anului 2023 a fost menținută la nivelul de 2%.

Experții FMI estimează că în 2025 economia Moldovei ar putea înregistra o creștere de 4,8%, iar în următorii trei ani (2026-2028) se așteaptă o creștere anuală de 5%. În cifre nominale, FMI estimează că PIB-ul Moldovei va ajunge la 342 miliarde lei (16,3 miliarde dolari) în 2024, urmând o creștere în anii următori până la 513,9 miliarde lei (23,4 miliarde dolari) în 2028.

Prognoza FMI pentru inflația din Moldova indică o valoare medie de 5% atât în 2024, cât și în următorii patru ani.

În contextul acestei revizuiri a prognozelor economice, datele oficiale privind evoluția PIB-ului Moldovei în 2023 urmează să fie publicate de Biroul Național de Statistică la data de 15 martie. În primele nouă luni ale anului 2023, PIB-ul Moldovei a înregistrat o scădere cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #PIB #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreaga cotă anuală de 5 500 de tone de zahăr din Uniunea Europeană, importat cu o taxă vamală de 10%, ar putea fi rezervată întreprinderilor din Republica Moldova care îl folosesc în producție. În prezent, procesatorilor le sunt alocate 3 000 de tone. Schimbarea este propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Astfel, cantitatea rezervată industriei prelucrătoare ar crește cu 2 500 de tone, adică aproximativ 83%, fără majorarea cotei totale existente. Zahărul importat în aceste condiții va putea fi folosit doar ca materie primă, fără dreptul de a fi revândut sau înstrăinat sub altă formă.

Diferența dintre taxele vamale este considerabilă: în limita cotei se aplică o taxă de 10%, iar după epuizarea acesteia — de 75%, potrivit notei informative.

Autoritățile își argumentează propunerea prin cererea mare din partea întreprinderilor. Până la 30 aprilie 2026, opt procesatori importaseră deja circa 2 823 de tone de zahăr, folosind aproximativ 94% din cantitatea rezervată pentru întregul an. Beneficiarii activează în domenii precum cofetăria, panificația, patiseria și prelucrarea fructelor.

Din volumul utilizat, aproximativ 778 de tone au fost importate direct, iar 2 045 de tone — prin intermediari.

Ministerul susține că extinderea cantității rezervate va facilita accesul la materie primă inclusiv pentru întreprinderile mici, care nu au resurse financiare sau spații pentru a cumpăra și depozita volume mari de zahăr într-un timp scurt.

O cotă anuală separată, de 1 000 de tone, pentru zahărul originar din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv din UE, va fi menținută. Aceasta va putea fi utilizată atât pentru producție, cât și pentru vânzarea către consumatori, fiind repartizată după principiul „primul venit – primul servit”.

Potrivit autorilor, modificarea ar trebui să reducă costurile de producție și să sporească competitivitatea produselor fabricate în Moldova.

În decembrie 2025, Guvernul a decis că 3000 de tone de zahăr din contingentul tarifar preferențial de 5 500 de tone va fi alocat exclusiv procesatorilor care utilizează zahărul în producție, intermediarii fiind excluși din acest proces.

#producători de panificație #zahăr importat