Prietenul lui Plahotniuc și chinezii, în topul celor mai mari importatori de grâu din Republica Moldova

Anul 2023 a marcat o creștere semnificativă a exporturilor de grâu din Republica Moldova către România, stabilind astfel România ca fiind prima destinație de export pentru grâul moldovenesc. Conform datelor furnizate de Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere, dintr-un volum total record de 1,136 milioane de tone de grâu exportat din Republica Moldova în întregul an 2023, 707 mii tone, adică 62%, au fost asimilate de piața din România.

Această cifră impresionantă marchează o creștere semnificativă față de anii precedenți. În 2022, exporturile de grâu din Republica Moldova către România au totalizat 160,2 mii tone, în timp ce în 2021 această cifră a fost de doar 39,7 mii tone. Economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere explică această creștere semnificativă prin factori vamali, logistici și statistici bine definiți.

„Boom-ul exporturilor de grâu moldovenesc în România are temei vamal, logistic și statistic bine definit”, a afirmat Rija.

În timp ce unele surse au speculat că cultura cerealieră ar avea o origine ucraineană, Rija respinge aceste afirmații, subliniind că exporturile record de grâu din Republica Moldova către România sunt ferm ancorate în realitatea vamală, logistică și statistică.

„Dacă în 2021 pe piața Republicii Moldova doar 17 companii au efectuat exporturi de grâu în România, atunci în 2023 numărul lor a crescut de 4,5 ori- până la 77. În această listă pentru anul 2023 vedem și cel mai mare exportator de produse agroalimentare din Republica Moldova- compania SRL Agrofloris-Nord (107,6 mii tone), care în anii precedenți nu a exportat grâu în România. Ce ține de importatorii de grâu moldovenesc în România, în 2023 pentru prima data au apărut 3 traideri internaționali mari, care împreună au înglobat un volum de 49% din total. Numărul companiilor importatoare a crescut de la 12 în 2021 la 56 în 2023, dintre care 35- importă grâu din R. Moldova în 2023 pentru prima dată, adică nu au fost operate de către ei tranzacții cu achiziții grâu MD pentr 2021, 2022. Este important de menționat că majoritatea firmelor din România sunt traideri, iar cerealele achiziționate sunt ulterior exportate”, mai spune Rija.

În plus, acest fenomen de creștere a exporturilor de grâu către România este în strânsă legătură cu situația geopolitică și economică din regiune. Începând cu conflictul din Ucraina din 2022, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, înlocuind Turcia. Problemele logistice din porturile Mării Negre și cota impusă de Turcia pentru importurile de cereale au determinat trădării din Republica Moldova să își îndrepte atenția către România.

Companii moldovenești care au exportat grâu de origine MD în România, tone

Astfel, exporturile de grâu din Republica Moldova către România au devenit un punct luminos în peisajul comerțului de cereale al țării, reflectând o schimbare semnificativă și oportunități noi pentru agricultorii și exportatorii moldoveni.

În ceea ce privește, companiile importatoare din Republica Moldova, trei dintre ele au împărțit jumătate din cantitatea de grâu.

Este vorba de TOI COMMODTIES S.A, controlată de Trans-Oil a milionarului Vaja Jashi pritenul fostului lider PD Vlad Plahotniuc. Aceasta a importat 183,4 mii tone de grâu. COFCO INTERNATIONAL SRL, parte a grupului COFCO, cea mai mare companie agro-alimentară din China – 93,2 mii tone și QUADRA COMMODITIES S.A subsidiara companiei moldovenești cu acel nume și administrată de Elena Ilcenco – 71 mii tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Grîu #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.