Prietenul lui Plahotniuc și chinezii, în topul celor mai mari importatori de grâu din Republica Moldova

Anul 2023 a marcat o creștere semnificativă a exporturilor de grâu din Republica Moldova către România, stabilind astfel România ca fiind prima destinație de export pentru grâul moldovenesc. Conform datelor furnizate de Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere, dintr-un volum total record de 1,136 milioane de tone de grâu exportat din Republica Moldova în întregul an 2023, 707 mii tone, adică 62%, au fost asimilate de piața din România.

Această cifră impresionantă marchează o creștere semnificativă față de anii precedenți. În 2022, exporturile de grâu din Republica Moldova către România au totalizat 160,2 mii tone, în timp ce în 2021 această cifră a fost de doar 39,7 mii tone. Economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere explică această creștere semnificativă prin factori vamali, logistici și statistici bine definiți.

„Boom-ul exporturilor de grâu moldovenesc în România are temei vamal, logistic și statistic bine definit”, a afirmat Rija.

În timp ce unele surse au speculat că cultura cerealieră ar avea o origine ucraineană, Rija respinge aceste afirmații, subliniind că exporturile record de grâu din Republica Moldova către România sunt ferm ancorate în realitatea vamală, logistică și statistică.

„Dacă în 2021 pe piața Republicii Moldova doar 17 companii au efectuat exporturi de grâu în România, atunci în 2023 numărul lor a crescut de 4,5 ori- până la 77. În această listă pentru anul 2023 vedem și cel mai mare exportator de produse agroalimentare din Republica Moldova- compania SRL Agrofloris-Nord (107,6 mii tone), care în anii precedenți nu a exportat grâu în România. Ce ține de importatorii de grâu moldovenesc în România, în 2023 pentru prima data au apărut 3 traideri internaționali mari, care împreună au înglobat un volum de 49% din total. Numărul companiilor importatoare a crescut de la 12 în 2021 la 56 în 2023, dintre care 35- importă grâu din R. Moldova în 2023 pentru prima dată, adică nu au fost operate de către ei tranzacții cu achiziții grâu MD pentr 2021, 2022. Este important de menționat că majoritatea firmelor din România sunt traideri, iar cerealele achiziționate sunt ulterior exportate”, mai spune Rija.

În plus, acest fenomen de creștere a exporturilor de grâu către România este în strânsă legătură cu situația geopolitică și economică din regiune. Începând cu conflictul din Ucraina din 2022, România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, înlocuind Turcia. Problemele logistice din porturile Mării Negre și cota impusă de Turcia pentru importurile de cereale au determinat trădării din Republica Moldova să își îndrepte atenția către România.

Companii moldovenești care au exportat grâu de origine MD în România, tone

Astfel, exporturile de grâu din Republica Moldova către România au devenit un punct luminos în peisajul comerțului de cereale al țării, reflectând o schimbare semnificativă și oportunități noi pentru agricultorii și exportatorii moldoveni.

În ceea ce privește, companiile importatoare din Republica Moldova, trei dintre ele au împărțit jumătate din cantitatea de grâu.

Este vorba de TOI COMMODTIES S.A, controlată de Trans-Oil a milionarului Vaja Jashi pritenul fostului lider PD Vlad Plahotniuc. Aceasta a importat 183,4 mii tone de grâu. COFCO INTERNATIONAL SRL, parte a grupului COFCO, cea mai mare companie agro-alimentară din China – 93,2 mii tone și QUADRA COMMODITIES S.A subsidiara companiei moldovenești cu acel nume și administrată de Elena Ilcenco – 71 mii tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Grîu #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna