Prima țară din lume care organizează referendum pentru certificatul COVID. Noua lege ar putea fi adoptată cu 61%

Elvețienii sunt chemați la urne duminică, să se pronunțe într-un referendum în legătură cu modificări ce urmează să fie aduse Legii COVID, inclusiv cu privire la temeiul juridic al certificatului verde. Astfel, aceasta este prima țară din lume ce organizează un astfel de referendum.

Un astfel de referendum nu este ceva nou pentru Elveția. Anterior, elvețienii au mai votat măsuri de sănătate pentru a combate o pandemie: legea privind coronavirusul a fost deja supusă votului popular pe 13 iunie. La vremea respectivă, a fost acceptată cu mai mult de 60% din voturi.

Duminică, elvețienii sunt din nou chemați să se pronunțe prin vot asupra legii, ca urmare a modificărilor adoptate de Parlament în martie și împotriva cărora a fost organizat un referendum.

Cea mai contestată modificare se referă la temeiul juridic al certificatului verde COVID. La fel ca în alte țări, certificatul – care atestă vaccinarea, un test negativ sau recuperarea – este contestat în mod regulat prin demonstrații de stradă, dar, potrivit ultimelor sondaje, se așteaptă ca noua versiune a legii să treacă de urne și să fie aprobată de 61% dintre alegători.

#referendum #certificat covid #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Potrivit previziunii economice a Comisiei Europene, relansarea economică a Republicii Moldova s-a oprit brusc în a doua jumătate a anului 2024, pe fondul unei secete severe care a afectat drastic producția agricolă și a dus la scăderea cererii pentru servicii de transport. Deși consumul privat s-a menținut pe linia de plutire datorită creșterii salariilor reale, impactul negativ din agricultură și contextul energetic complicat vor continua să frâneze avansul economic în prima jumătate a anului 2025.

Comisia estimează totuși o reluare treptată a creșterii economice în a doua jumătate a anului, stimulată de consumul privat robust, susținut de majorarea salariului minim, a pensiilor și a compensațiilor pentru facturile energetice.

Totodată, investițiile private vor încetini în 2025 din cauza creșterii prețurilor la energie și a politicii monetare mai restrictive. În schimb, investițiile publice ar urma să prindă avânt în 2026, datorită fondurilor europene oferite prin noul Instrument pentru Reformă și Creștere.

Pe plan fiscal, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al Republicii Moldova se va adânci în 2025 și 2026, ajungând la 5% din PIB, pe fondul majorării cheltuielilor salariale și a investițiilor publice, în timp ce datoria publică va urca la 40,9% din PIB în 2026.

Exporturile nete vor continua să tragă în jos creșterea economică, afectate de cererea scăzută din partea partenerilor comerciali și de reducerea reexporturilor către Ucraina. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară redresare datorită revenirii exporturilor agricole și a serviciilor din sectorul TIC și turism. Importurile vor rămâne ridicate, în special din cauza creșterii importurilor de energie electrică, după stoparea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.

Inflația a atins 8,75% în martie 2025, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie. Banca Națională a reacționat prin înăsprirea politicii monetare, majorând rata de bază la 6,5% în februarie 2025. Se așteaptă ca inflația să rămână peste ținta BNM (5% ±1,5%) pe parcursul anului, cu o posibilă scădere abia la sfârșitul lui 2025.

Comisia mai notează că rata șomajului a crescut temporar în 2024, în special în agricultură, dar se așteaptă la o revenire a ocupării forței de muncă în 2025 și 2026, pe măsură ce economia își revine și agricultura se redresează.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, alimentat de importurile mari și baza slabă de export, dar va fi acoperit parțial de fluxuri de finanțare externă, în special prin sprijinul UE.

Previziuni-cheie pentru Moldova (Comisia Europeană):