Probleme majore pentru Apple: Reduce producţia de iPad-uri pentru a folosi cipurile la telefoanele iPhone 13

Apple a redus producţia de tablete iPad pentru a aloca mai multe componente către iPhone 13, un semn că criza globală de cipuri loveşte și compania americană, relatează Reuters.

Producţia de iPad-uri a scăzut la jumătate în ultimele două luni, faţă de planurile iniţiale ale Apple, potrivit publicaţiei Nikkei, care scrie că piesele destinate iPhone-urilor mai vechi au fost, de asemenea, redirecţionate către iPhone 13.

Motivul pentru care compania Apple acordă prioritate producţiei modelului iPhone 13 este acela că prognozează o cerere mai mare pentru smartphone-uri decât pentru iPad-uri, în contextul în care pieţele occidentale încep să iasă din pandemia de Covid.

În 2020, Apple a ocupat primul loc în vânzările de tablete, cu 58.5 milioane de unități în toată lumea. Producătorul american domină piața, aproximativ 37% din tabltele vândute anul trecut la nivel global fiind iPad-uri.

Smartphone-ul iPhone este cel mai important produs al Apple. În luna septembrie, Apple Inc a lansat iPhone 13 echipat cu un nou cip, denumit A15 Bionic, care permite traducerea automată a unui text. De asemenea, telefonul are un ecran mai bun, o autonomie a bateriei mai extinsă şi modul Cinematic pentru schimbarea automată când se filmează. Modelul este disponibil în cinci culori şi are o viteză mai ridicată datorită componentelor radio şi a tehnologiei 5G.

Nu este prima dată când Apple acordă prioritate iPhone-urilor în detrimentul iPad-urilor. În 2020, compania a redistribuit unele componente de iPad către iPhone 12, prima sa gamă completă de telefoane 5G, pentru a-și proteja cel mai emblematic produs de constrângerile lanțului de aprovizionare în timpul pandemiei de COVID-19.

#iPad #iphone 13 #cipuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.