Probleme pentru Apple: Producția de iPhone 13 a scăzut cu 20% în septembrie-octombrie. Mai puține cadouri de Crăciun

Producția de smartphone-uri iPhone 13 a scăzut cu 20% față de planurile anterioare în septembrie și octombrie. Producția a fost întreruptă din cauza constrângerilor lanțului de aprovizionare, a restricțiilor privind utilizarea energiei și din cauza lipsei de cipuri.

După lansarea gamei iPhone 13 și a noilor iPad-uri în septembrie, o amenințare majoră planează asupra Apple, care încearcă să țină pasul cu lipsa cipurilor la nivel mondial și cu întreruperile din lanțul de aprovizionare. Problema apare în momentul în perioada sărbătorilor, când consumatorii aleg cadourile.

În octombrie, pentru prima dată în mai mult de un deceniu, asamblarea iPhone și iPad a fost întreruptă timp de mai multe zile din cauza constrângerilor lanțului de aprovizionare și a restricțiilor privind utilizarea energiei electrice în China, potrivit Nikkei.

Pe parcursul lunilor septembrie și octombrie, realocarea componentelor partajate a comprimat și mai mult asamblarea iPad, ceea ce a dus la un volum de producție cu aproximativ 50% mai mic decât cel planificat, în timp ce prognoza de producție pentru generațiile mai vechi de iPhone-uri a scăzut, de asemenea, cu aproximativ 25%, a adăugat Nikkei.

În plus, Apple le-a spus furnizorilor săi de componente că cererea pentru gama iPhone 13 a încetinit.

#craciun #iphone 13 #productie #Apple #cadouri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.