Probleme pentru businessmanul fierului vechi din Moldova! Gaură financiară la oțelăria pe care a cumpărat-o

Compania Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME), care a cumpărat în urmă cu 4 ani unitatea de producție de țevi din oțel de la Oțelu Roșu din Caraș Severin, unde activitatea siderurgică este atestată documentar de peste două secole, a intrat în insolvență la solicitarea mai multor creditori, printre care s-a numărat și unul dintre acționari, dar intenționează să se reorganizeze prin atragerea de noi investitori și vânzarea de active neesențiale, relevă date analizate de Profit.ro.

Activitatea siderurgică are o vechime de peste 200 de ani la Oțelu Roșu, fiind atestată documentar prima dată în 1796, în vremea Imperiului Habsburgic.

Principalii acționari ai LDME sunt firma poloneză Sunningwell International Polska, fondată, controlată și condusă de omul de afaceri polonez Marek Frydrych, și Omnisteel SRL din Republica Moldova, deținută de oamenii de afaceri basarabeni Valentin Eșanu (35%), exportator de deșeuri metalice de peste Prut, Andrei Zabolotnîi (35%), proprietarul companiei IT Omnicom, și Alexandru Rotaru (30%).

LDME a cumpărat în 2019 activele de producție siderurgică din Oțelu Roșu de la Ductil Steel, societate ce a făcut parte din portofoliul local al grupului rus Mechel și este controlată acum indirect de către rusul Victor Chumakov, prin Invest Nikarom. Ductil Steel se află în insolvență din 2013.

Proprietarul combinatului Oțelu Roșu are datorii totale recunoscute de 153,5 milioane lei, din care peste 81% (125,04 milioane lei) reprezintă o creanță garantată a ANAF. Tot garantate sunt și creanțele Primăriei Oțelu Roșu (3,15 milioane lei) și Sindicatului Ductil (2,09 milioane lei).

″(…) în 2019, LDME a achiziționat ansamblul funcțional de laminare aflat în patrimoniul Laminorul Brăila, la un preț de 6.000.000 euro, cu plata prețului în rate (…). Debitoarea a achitat prima tranșă din preț, însă începând cu scadența celei de-a doua rate, din cauza apariției pandemiei, care a avut ca urmare scăderea comenzilor, LDME s-a confruntat cu dificultăți financiare, devenind imposibil să respecte planul de plată a ratelor, în total fiind achitate 2.000.000 euro. Față de aceste împrejurări, vânzătoarea a solicitat rezoluțiunea contractelor de vânzare încheiate, bunurile revenind în patrimoniul vânzătoarei, LDME pierzând sumele de bani achitate. După pierderea dreptului de proprietate asupra activelor din Brăila, LDME a suportat plata către aceștia a salariilor pentru întreg anul 2020 (+3 salarii compensatorii), în condițiile în care activitatea de producție a fost suspendată pe toată durata pandemiei. (…) Societatea a fost nevoită să disponibilizeze aproximativ 200 de angajați, de aceasta fiind înștiințat și sindicatul care reprezintă interesele angajaților (…)″, se mai afirmă în document.

Planul inițial din 2019 al LDME la Oțelu Roșu prevedea atingerea unui nivel de producție de 850.000 de tone de oțel lichid pe an și lărgirea gamei de produse, cu elemente precum profile pentru structuri de construcții, secțiuni pentru construcția de nave sau traverse de cale ferată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otelarie #esanu #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri