Procuratura intră în pâinea contrabandiștilor! Sancțiuni mai aspre pentru „businessul” transfrontalier cu țigări

Procuratura Generală a Republicii Moldova a înaintat astăzi, 1 martie 2024, către Ministerul Justiției, pentru expertizare, avizare și promovare, un proiect de lege ce vizează modificarea unor acte legislative referitoare la circulația ilegală a produselor de tutun și a celor conexe acestora.

Această inițiativă vine ca urmare a unui studiu detaliat care a evidențiat fenomenul contrabandei cu produse de tutun drept una dintre cele mai grave amenințări la adresa securității la frontiere și a economiei Republicii Moldova, precum și a statelor membre ale Uniunii Europene. Estimările Oficiului European de Luptă Antifraudă indică că comerțul ilicit cu tutun „costă” Uniunea Europeană mai mult de 10 miliarde de euro anual, iar Republica Moldova, situată la frontiera estică a UE, joacă un rol crucial în această rețea de trafic ilegal.

Procuratura Generală a identificat mai mulți factori care contribuie la creșterea contrabandei cu produse din tutun, cu unul dintre criteriile principale fiind interesul material și profitabilitatea ridicată în raport cu pedepsele relativ blânde.

În acest context, Procuratura a considerat că reglementările normative actuale sunt relativ eficiente, însă unele fapte prejudiciabile nu sunt suficient reglementate. Astfel, pentru a combate mai eficient acest fenomen, Procuratura a propus introducerea unor sancțiuni mai aspre pentru infracțiunile legate de circulația ilegală a produselor de tutun și a celor conexe, precum și amendarea cadrului normativ existent prin includerea unor noi modalități de infracțiuni în acest domeniu.

Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru protejarea sănătății publice și pentru asigurarea securității economice a statului. Procuratura Generală a exprimat încrederea că prin adoptarea acestor modificări legislative, Republica Moldova va putea să facă față mai eficient amenințărilor reprezentate de contrabanda cu produse de tutun.

Ultimele date ale ale Novel Research arată că în luna noiembrie a anului 2023, ponderea produselor din tutun din Republica Moldova pe piața neagră a țigărilor din România a înregistrat o creștere alarmantă de 11,8 puncte procentuale, atingând astfel 19,4%. Cifrele evidențiază o tendință crescătoare în comparație cu luna septembrie a aceluiași an.

Potrivit aceleiași cercetări, cele mai căutate mărci de țigări moldovenești de pe piața de contrabandă din România sunt Kult, Ritm și Barbarossa. Studiul subliniază că piața neagră de tutun din România a reprezentat 8,2% din consumul total în luna noiembrie a anului trecut. Deși această cifră este aproape neschimbată față de septembrie 2023 (8,3%), se observă o creștere față de media anuală din 2022 (7,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#procuratira #contrabanda #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.