Producătorul de automobile Volvo se pregăteşte să se listeze pe bursa din Stockholm. Ce înseamnă asta pentru companie

Volvo Cars, producătorul suedez de vehicule deţinut de Zhejiang Geely Holding Group din China, se pregăteşte să demareze procedurile pentru o ofertă publică iniţială (IPO), putând să anunţe astăzi planurile de listare pe bursa din Stockholm, mişcare ce ar evalua compania la 21,5 de miliarde de euro, potrivit MarketWatch.

Listarea ar reprezenta una dintre cele mai impresionante redresări din istoria industriei auto. Ford Motor, chinuit de efectele crizei financiare, a vândut firma suedeză către Geely pentru 1,8 miliarde de dolari în 2010, scrie Ziarul Financiar.

Volvo a beneficiat de-a lungul timpului de un brand definit prin siguranţă. Însă la momentul vânzării, linia de produse a companiei nu reuşea să incite interesul cumpărătorilor de maşini. Geely a finanţat recuperarea producătorului suedez în ultimul deceniu, făcând din China o piaţă potrivită brandului Volvo.

Astăzi, Volvo se află pe profit, cu un plan de dezvoltare de vehicule electrice care se află cu mult în faţa unor rivali din interiorul pieţeo, iar brandul companiei a intrat din nou în tendinţele din Statele Unite şi alte părţi ale lumii.

Producătorul concurează acum cu branduri premium din Germania, precum Bayerische Motoren (care construieşte vehiculele BMW), Volkswagen AG şi Daimler.

În prima jumătate a anului, Volvo a raportat o creştere de 41% a vânzărilor prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2020, la 380.757 de maşini. Vânzările din SUA au crescut cu 47% la 63.754 de automobile.

#comoanie #listare #auto #Volvo #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.