Producătorul de paste italian, Barilla: Ar putea urma vremuri foarte grele

Problemele de aprovizionare cu grâu şi creşterea preţurilor materiilor prime pun în dificultate producătorul italian de paste Barilla, care spune că situaţia actuală expune fragilitatea sistemului alimentar, scrie Reuters.

„Luăm mâncarea ca pe ceva dat, dar unele organizaţii şi oameni muncesc pentru a o produce, iar acest sistem este foarte fragil“, spune Paolo Barilla, vicepreşedintele companiei. „Vedem anul acesta un deficit de producţie de grâu, ar putea urma vremuri foarte grele.“

Paolo conduce Barilla, o afacere de familie, alături de fraţii săi.

„Nu ne aşteptam la acest lucru acum două-trei luni, şi tocmai aici sistemul este fragil. De asemenea, începem să vedem efectele schimbărilor climatice, iar acest lucru ar putea afecta producţia pe segmentul nostru.“

Din cauza secetei și a caniculei, recoltele de grâu ale multora dintre exportatorii mari ai lumii, luând prin surprindere firmele de trading şi lăsându-i pe cumpărători neputincioşi în faţa penuriei şi a unor posibile reduceri ale producţiei de făină. Barilla vede situaţia din prezent ca foarte instabilă, iar materiile prime, energia, ambalajele şi logistica mai scumpe lasă puţin loc pentru flexibilitate.

„Nu suntem o companie foarte flexibilă când vine vorba de astfel de costuri. Nu avem cum să le absorbim. Anul acesta şi anul viitor vor fi foarte grei.“

#Barilla #productie #grau #export #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.