Producătorul de paste italian, Barilla: Ar putea urma vremuri foarte grele

Problemele de aprovizionare cu grâu şi creşterea preţurilor materiilor prime pun în dificultate producătorul italian de paste Barilla, care spune că situaţia actuală expune fragilitatea sistemului alimentar, scrie Reuters.

„Luăm mâncarea ca pe ceva dat, dar unele organizaţii şi oameni muncesc pentru a o produce, iar acest sistem este foarte fragil“, spune Paolo Barilla, vicepreşedintele companiei. „Vedem anul acesta un deficit de producţie de grâu, ar putea urma vremuri foarte grele.“

Paolo conduce Barilla, o afacere de familie, alături de fraţii săi.

„Nu ne aşteptam la acest lucru acum două-trei luni, şi tocmai aici sistemul este fragil. De asemenea, începem să vedem efectele schimbărilor climatice, iar acest lucru ar putea afecta producţia pe segmentul nostru.“

Din cauza secetei și a caniculei, recoltele de grâu ale multora dintre exportatorii mari ai lumii, luând prin surprindere firmele de trading şi lăsându-i pe cumpărători neputincioşi în faţa penuriei şi a unor posibile reduceri ale producţiei de făină. Barilla vede situaţia din prezent ca foarte instabilă, iar materiile prime, energia, ambalajele şi logistica mai scumpe lasă puţin loc pentru flexibilitate.

„Nu suntem o companie foarte flexibilă când vine vorba de astfel de costuri. Nu avem cum să le absorbim. Anul acesta şi anul viitor vor fi foarte grei.“

#Barilla #productie #grau #export #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va putea construi, în viitorul apropiat, depozite subterane proprii pentru stocarea gazelor naturale, din cauza limitărilor geologice și a costurilor uriașe ale unui astfel de proiect. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investițiile necesare ar ajunge la circa 16 miliarde de dolari, o sumă pe care autoritățile o consideră prohibitivă în actualul context, scrie moldova1.

„Nu avem foste depozite sau zăcăminte de gaze deja epuizate în care am putea injecta și n-avem nici mine de sare, pentru că aceste depozite subterane se construiesc în anumite structuri geologice. (…) investițiile pentru un astfel de depozit subteran s-ar ridica la vreo 16 miliarde de dolari. Deci, sunt niște costuri foarte mari”, a declarat Junghietu la emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, ediția din 11 februarie.

În lipsa unor capacități interne, rezervele strategice ale țării sunt păstrate în depozite din statele vecine, pe baza unor înțelegeri de cooperare. Ministrul a precizat că autoritățile de la Kiev au reiterat garanțiile privind siguranța stocurilor, iar decizia luată anul trecut a fost de a împărți rezervele în două: 45% în Ucraina și peste 55% în România.

Totodată, Junghietu a menționat că Republica Moldova deține 22,6 milioane de metri cubi de gaze stocate în Ucraina.

Pe fundalul scăderii prețurilor de achiziție, autoritățile indică și o ieftinire a costului gazelor în 2026. Estimările arată un preț mediu anual de aproximativ 404 euro/1.000 m³ (circa 38 euro/MWh), cu aproape 17% mai mic față de anul precedent, evoluție care a permis reducerea tarifelor pentru populație.

Conform deciziei ANRE, tariful final pentru consumatorii casnici a fost stabilit la 14,42 lei/m³, față de 16,74 lei/m³, tarif aplicat până la 3 februarie.