Producătorul de paste italian, Barilla: Ar putea urma vremuri foarte grele

Problemele de aprovizionare cu grâu şi creşterea preţurilor materiilor prime pun în dificultate producătorul italian de paste Barilla, care spune că situaţia actuală expune fragilitatea sistemului alimentar, scrie Reuters.

„Luăm mâncarea ca pe ceva dat, dar unele organizaţii şi oameni muncesc pentru a o produce, iar acest sistem este foarte fragil“, spune Paolo Barilla, vicepreşedintele companiei. „Vedem anul acesta un deficit de producţie de grâu, ar putea urma vremuri foarte grele.“

Paolo conduce Barilla, o afacere de familie, alături de fraţii săi.

„Nu ne aşteptam la acest lucru acum două-trei luni, şi tocmai aici sistemul este fragil. De asemenea, începem să vedem efectele schimbărilor climatice, iar acest lucru ar putea afecta producţia pe segmentul nostru.“

Din cauza secetei și a caniculei, recoltele de grâu ale multora dintre exportatorii mari ai lumii, luând prin surprindere firmele de trading şi lăsându-i pe cumpărători neputincioşi în faţa penuriei şi a unor posibile reduceri ale producţiei de făină. Barilla vede situaţia din prezent ca foarte instabilă, iar materiile prime, energia, ambalajele şi logistica mai scumpe lasă puţin loc pentru flexibilitate.

„Nu suntem o companie foarte flexibilă când vine vorba de astfel de costuri. Nu avem cum să le absorbim. Anul acesta şi anul viitor vor fi foarte grei.“

#Barilla #productie #grau #export #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.