Producția de energie fotovoltaică a ajuns la un nivel record în UE

În această vară, panourile fotovoltaice au fost responsabile pentru 12% din electricitatea produsă în Uniunea Europeană. Acesta este un nivel record care a permis continentului să evite importul a 20 de miliarde de metri cubi de gaze la un preţ potenţial de 29 de miliarde de euro, arată un raport publicat joi de think-tank-ul Ember, preluat de AFP.

În intervalul mai – august, producţia de energie fotovoltaică a atins 99,4 Terawaţi oră (TWh), cu un sfert mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2021, scrie Agerpres.

Potrivit raportului, 18 dintre cele 27 de state membre UE au înregistrat în vară o producţie de energie fotovoltaică record, în special Ţările de Jos (pondere de 23% din producţia de electricitate), Germania (19%) şi Spania (17%). În schimb, Franţa se situează sub media europeană, în condiţiile în care doar 7,7% din producţia de electricitate a venit în vară din partea panourilor fotovoltaice.

Fără energia fotovoltaică, Uniunea Europeană ar fi fost nevoită să achiziţioneze 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în plus, au calculat analiştii, la o notă de plată de 29 de miliarde de euro, pe baza preţului de pe piaţă în perioada mai-august.

#panouri fotovoltaice #electricitate #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.