Produsele de panificație s-ar putea scumpi! Cum explică asta Ministrul Agriculturii

05 Oct. 2021, 09:12
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Oct. 2021, 09:12 // Actual //  MD Bani

Ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu, a admis că ne putem aştepta la noi majorări la produsele de panificaţie. A venit şi cu o explicaţie, în condiţiile în care, în prezent, recolta de grâu este cea mai bună din ultimii ani. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din seara de luni, 5 octombrie curent, scrie Realitatea.md.

„Avem un an foarte bun la recolta de cereale şi cât nu ar părea de paradoxal, dar preţul a crescut. Explicaţia este următoarea: preţurile au crescut semnificativ la majoritatea împruturilor şi această creştere a preţurilor în lanţ, bineînţeles, până la urmă, are un impact asupra sinecostului de producere. Şi majorarea preţului la gazul natural, motorină, majorarea preţului la fertilizanţi, toate acestea duc, evident, şi la scumpirea în lanţ a produselor de panificaţie. Probabil (n.r. am  putea asista la noi majorări), nu este exclus. Totul depinde care va fi evoluţia preţurilor la celelate imputuri sau tot ce stă la baza preţului de producere”, a spus Viorel Gherciu.

Prezent la aceeași emisiune, Vladimir Bolea, preşedintele comisiei parlamentare agricultură şi industrie alimentară, a spus că autorităţile examinează posibilitatea pentru a veni cu compensaţii pentru persoanele cu venituri modeste.

„Lucrăm foarte mult la identificarea măsurilor de diminuare a impactului negativ, când vorbim despre o ţară cum este R. Moldova, când avem o mulţime de oameni extraordinar de sărăciţi de 30 de ani de nefuncţionare a economiei, când avem un mediu de oameni de afaceri tot la fel de sărăciţi şi după un an pandemic şi un an de secetă, toată lumea este la pământ cu finanţele. Noi vom identifica şi suntem aproape pe ultima sută de metri de identificare a soluţiilor economice, vom veni cu ajutoare ţintite pentru persoanele vulnerabile, cum sunt pensionarii, familiile cu mulţi copii în cazul când se va majora preţurile la pâine vom veni; cu diferite programe de susţinere a agricultorilor atunci când vorbim de majorările excesive la motorină şi multe alte lucruri. Pentru că atunci când cineva câştigă foarte mult, dar câştigă exportatorii de grâu, au preţuri bune la export, competitive, cred că anul acesta îşi acoperă insuccesele care le-au avut ultimii 30 de ani la capitolul încasări, niciodată nu a fost 2270 – 260 de euro tona, mereu se vindea cu 3,20 lei, trei lei, era un preţ nesperat de mare pentru grâu şi atunci statul ar trebui să caseze mai mulţi bani din profitul care îl au ei, cu siguranţă, noi aceşti bani îi vom redistribui pentru păturile social-vulnerabile. În primul rând suntem interesaţi de familiile cu foarte mulţi copii, pensionarii cu veniturile mici, adică măsurile vor fi economice”, a menţionat Vladimir Bolea.

În ultimele săptămâni, majoritatea magazinelor din R. Moldova au afişat preţuri mai mari la unele produse de panificaţie. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în acest an Republica Moldova a înregistrat o recoltă record de grâu, de 1,5 milioane de tone, media la hectar fiind de 4,6 tone, cea mai mare din ultimii 30 de ani.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!