Proiect de integrare în câmpul muncii a refugiaților ucraineni, lansat în Republica Moldova

Un proiect axat pe angajarea refugiaților ucraineni în sectorul agricol din Republica Moldova a fost lansat recent la Chișinău de CNFA Moldova în parteneriat cu Agrobiznes.

Proiectul este finanțat de Cultivating New Frontiers in Agriculture (CNFA), organizație internațională pentru dezvoltarea agriculturii specializată în elaborarea și implementarea de initiative durabile, bazate pe antreprenoriat.

Scopul proiectului este de a identifica și crea oportunități de angajare pentru refugiații ucraineni și de a contribui în același timp la atenuarea deficitului cronic de forță de muncă din sectorul agricol moldovenesc.

Astfel, CNFA Moldova și Agrobiznes își propun crearea unei platforme ce va face conexiune între fermierii moldoveni și refugiații ucraineni aflați în căutarea unei surse de existență.

În acest scop, Agrobiznes va colecta și plasa pe o hartă interactivă date privind cererea și oferta de muncă existente în sectorul agricol din Republica Moldova.

Platforma va fi disponibilă pentru refugiați, precum și pentru cetățenii moldoveni doritori să activeze în agricultură, inclusiv absolvenții instituțiilor de învățământ cu profil agricol.

Pe platformă vor fi plasate informații privind angajarea la munci sezoniere, dar și oferte de lucru pe termen lung, iar prin aceasta proiectul va contribui la reducerea exodului peste hotare al tinerilor specialiști moldoveni.

Potrivit statisticilor oficiale, de la declanșarea actualului conflict armat din Ucraina, peste 300 de mii de refugiați au trecut granița cu Republica Moldova, iar aproximativ unul din trei a decis să rămână în țara noastră.

Informații adiționale despre platformă puteți găsi accesând canalul de telegram Agrobiznes Jobs sau secțiunea Joburi de pe Agrobiznes.

#agrobiznes #ucraineni #refugiati #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de făină de grâu ale Republicii Moldova au înregistrat în 2025 o scădere față de anul precedent, pe fondul unei cereri externe mai temperate, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Volumul total exportat a constituit 27.261 de tone, cu 14% mai puțin comparativ cu 2024, când livrările au atins 31.880 de tone.

Diminuarea marchează o corecție după nivelurile ridicate din 2024, însă, privită în dinamică mai largă, performanța din 2025 rămâne superioară anului 2023, cu o creștere de aproximativ 38%, și este de aproape trei ori mai mare decât nivelul din 2022, an considerat atipic din cauza interdicțiilor temporare de export aplicate pe parcursul mai multor luni.

În pofida reducerii volumelor, prețurile de export au crescut. Prețul mediu de export al făinii de grâu a urcat în 2025 la 5,29 lei/kg, față de 5,00 lei/kg în 2024. Nivelul depășește ușor media din 2023 (5,26 lei/kg), dar rămâne sub maximul din 2022 (6,46 lei/kg), influențat de condițiile excepționale de piață din acel an.

Din punct de vedere valoric, exporturile de făină de grâu au generat în 2025 încasări de 144 milioane lei, în scădere cu 10% față de 2024, când valoarea exporturilor a atins 159,4 milioane lei. Reducerea este explicată de scăderea cantităților exportate, majorarea prețului mediu nefiind suficientă pentru a compensa pierderea de volum.

Datele din ianuarie 2026 indică un început de an prudent: au fost exportate 1.816 tone de făină, la un preț mediu de 5,20 lei/kg, cu încasări de 9,4 milioane lei.

Anul 2025 a adus și o schimbare de leadership pe piața exporturilor de făină. Pe primul loc a urcat FPC „GHENVEN-SERVICE” SRL, care a exportat 7.849 de tone, consolidându-și poziția după cele 6.654 de tone livrate în 2024. Fostul lider, S.C. „OLEINEAC” SRL, a coborât pe locul doi, cu 5.818 tone, în scădere cu circa 2.500 de tone față de anul precedent. Podiumul este completat de „ECO-GRAIN ELEVATOR” SRL, o moară din Drochia, cu 5.456 de tone exportate în 2025.

În același timp, analiza scoate în evidență reculul accentuat al unor jucători tradiționali. Cazul „MĂCINATORUL” SRL este relevant: după 5.150 de tone exportate în 2023, volumele au scăzut puternic în 2024, iar în 2025 livrările au devenit nesemnificative, compania practic oprind exporturile de făină.

Geografia exporturilor explică în mare parte scăderea din 2025. România, piața tradițională și principalul partener comercial, a importat 14.208 tone de făină din Republica Moldova, cu aproape 5.000 de tone mai puțin față de 2024. Pe locul doi se află Israelul, cu 12.656 de tone, un nivel apropiat de cel din anul precedent, stabilitate care a atenuat scăderea totală a exporturilor. Celelalte destinații – Cuba, Olanda, Marea Britanie și alte piețe – au avut un rol marginal.

Comparația dintre importuri și exporturi evidențiază o schimbare structurală în balanța comercială. Începând cu 2024, Republica Moldova a devenit exportator net cantitativ de făină de grâu. În 2025, exporturile (27.261 tone) au depășit importurile (24.478 tone) cu 2.783 de tone.

Totuși, analiza valorică arată un dezechilibru major. În 2025, importurile de făină au avut o valoare de 182,97 milioane lei, în timp ce exporturile au generat doar 144,1 milioane lei. Astfel, Moldova a plătit pentru făina importată cu aproximativ 38,8 milioane lei mai mult decât a încasat din exporturi, deși a vândut peste hotare cantitativ mai mult decât a cumpărat.

Dezechilibrul este explicat de diferența tot mai mare de preț dintre importuri și exporturi. În 2025, prețul mediu de import a fost de 7,48 lei/kg, față de 5,29 lei/kg la export – un decalaj de 41%. Tendința continuă și în 2026: în ianuarie, făina importată a costat 7,14 lei/kg, cu 37% mai mult decât prețul mediu de export.

Potrivit analizei, diferența este determinată de structura produselor: Republica Moldova importă preponderent făină ambalată pentru consum casnic, cu costuri mai mari de procesare, ambalare și marketing, în timp ce exportă în principal făină vrac sau în saci industriali, destinată procesării. Capacitățile interne de ambalare, branding și poziționare pe segmente cu valoare adăugată ridicată rămân limitate, ceea ce explică de ce, în pofida excedentului cantitativ, țara cumpără făină scump și vinde ieftin.

Structura importurilor confirmă această realitate: aproximativ 80% din făina importată provine din Ucraina, restul fiind livrat în principal din România, iar în cantități mult mai mici din Italia și Rusia, fiind destinată aproape exclusiv consumului casnic, nu sectorului industrial.