Promisiuni fără număr pentru creditul de urgență! Fermierii cer intervenția deputaților și a Ministerului Agriculturii

Asociația „Forța Fermierilor” a reiterat apelul către Parlament și Ministerul Agriculturii, exprimându-și nemulțumirea față de funcționarea ineficientă a Creditului de Urgență destinat agricultorilor. Reprezentanții asociației au evidențiat că, în ciuda promovării intense în mass-media de către ministrul agriculturii, acest program nu este funcțional pentru majoritatea agricultorilor care se confruntă cu dificultăți financiare.

Creditul de urgență a fost conceput cu garanții de stat și a fost prezentat ca o soluție salvatoare pentru producătorii agricoli mici și mijlocii care se află în îndatorări, cu întârzieri la plata creditelor bancare mai mari de 90 de zile și cu bilanțuri financiare negative. Totuși, susțin reprezentanții asociației, în cei trei săptămâni de la lansarea programului, sute de fermieri, în special din sudul țării, au fost refuzați verbal și în scris de către băncile comerciale, sub pretextul că aceștia au deja credite reeșalonate și indicatori financiari negativi.

Această situație a determinat Asociația „Forța Fermierilor” să solicite o intervenție urgentă din partea autorităților competente pentru a remedia problemele și a asigura accesul echitabil la acest credit vital pentru agricultori. Aceștia solicită o examinare atentă a criteriilor de acordare a creditului și luarea unor măsuri concrete pentru a asigura că fermierii cu adevărat în dificultate primesc sprijinul necesar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #credit #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.