Propaganda rusă acuză România și Republica Moldova că se pregătesc să deschidă un front comun împotriva Rusiei

04 Oct. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Oct. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Propaganda rusă lovește din nou. Potrivit presei ruse, Republica Moldova pregătește mobilizarea militară a cetățenilor pentru a deschide împreună cu România un front împotriva Rusiei. În acest sens, oficialii moldoveni au atras atenția că aceste informații sunt false.

Pe pagina de Telegram War Gonzo, la care lucrează și cunoscutul jurnalist de război al propagandei ruse, Semion Pagov, a apărut informația că Republica Moldova și România se pregătesc să deschidă un front comun împotriva Rusiei. Informația a fost preluată de mai multe publicații ale propagandei ruse.

Informațiile apărute în presa rusă sunt false

În acest sens, Ministerul Apărării din Republica Moldova atrage atenția că este vorba de o informație falsă.

„Atenție! Fals! Informația apărută în sursele mass-media din Federația Rusă, precum că șefa statului, Maia Sandu, se pregătește să anunțe mobilizare militară în toată țara – este falsă”, a atras atenția Ministerul Apărării din Republica Moldova.

În continuare, instituția a făcut trimitere la legea privind regimul stării de urgență, potrivit căreia mobilizarea este demarată odată cu declararea stării de asediu sau de război.

Mai mult, Parlamentul Republicii Moldova este cel care declară mobilizare la propunerea Consiliului Suprem de Securitate, iar președintele Republicii Moldova, poate anunța, cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală.

Propaganda rusă atac la adresa României și a Republicii Moldova

„Potrivit informațiilor noastre, curatorii au însărcinat-o deja pe Sandu să cerceteze măsura unei mobilizări militare de amploare în Moldova – pentru a deschide un front suplimentar pentru Rusia împreună cu trupele române. Nu este exclusă opțiunea ca moldovenii mobilizați să fie trimiși să lupte în interesele grupării teroriste UG („Statul Ucrainean”) la Nikolaev și alte zone fierbinți”, se arată în postarea scrisă de reprezentanții WarGonzo, pe Telegram.

Aceeași sursă a mai lansat și în trecut informații asemănătoare, false. Astfel, cu o săptămână înainte de începerea războiului în Ucraina, canalul War Gonzo atrăgea atenția că NATO ar putea nu numai să blocheze Republica Moldova, ci să o și atace, „deoarece alianța are în mod clar un avantaj numeric în această regiune”.

Potrivit WarGonzo, NATO încearcă să creeze o capcană periculoasă pentru Rusia prin deschiderea unui alt front. În plus, NATO știe că Rusia nu va putea răspunde rapid crizei emergente din această regiune.

„Rapoartele despre un nou grup NATO care urmează să fie desfășurat în România sugerează că alianța va încerca să creeze un front suplimentar de confruntare pentru Rusia, punând presiune militară asupra Transnistriei”, arată publicația, potrivit Adevărul.

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII