Putin a semnat decretul! Lovitură pentru Occident, în plin război. Se dă interzis la exporturi

Vladimir Putin ia măsuri împotriva liderilor „neprietenoși” cu Rusia, în contextul războiului declanșat în Ucraina. Președintele rus a semnat un decret care stabilește impunerea unor restricții la nivelul tuturor statelor și organizațiilor internaționale care nu îmbrățișează retorica Kremlinului.

Putin interzice exportul de produse și materii prime

Printre acestea se numără interzicerea exportului de produse și materii prime către persoanele și entitățile sancționate, a transmis agenția de presă Reuters.

De asemenea, Rusia va permite entităților din țară să nu-și îndeplinească obligațiile contractuale față de persoanele și companiile afectate de sancțiuni, potrivit decretului semnat de Vladimir Putin.

De altfel, nu este prima astfel de măsură pe care președintele rus o ia împotriva statelor „neprietenoase”. În trecut, oficialul a mai semnat un decret ce restrânge acordarea de vize.

Mai exact, decretul semnat de Putin afectează delegațiile oficiale şi ziariștii, întrucât va fi restrânsă emiterea de vize multiple valabile un an pentru delegaţiile oficiale şi ziarişti, precum şi vizele multiple valabile cinci ani pentru membrii guvernelor naţionale şi regionale, parlamentelor şi tribunalelor.

Președintele Vladimir Putin a cerut, la acea vreme, Ministerului de Externe să impună restricții personale la intrarea în Federația Rusă pentru străinii și apatrizii care ar urma să comită „acte neprietenoase”.

Guvernul rus a adoptat pe 8 martie o listă cu ţări „neprietenoase”, în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei. Pe listă se regăsesc SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor.

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada între 24 și 30 martie, cel puțin 51% dintre ruși sunt „mândri de războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, în timp ce alți 14% sunt „fericiți și entuziasmați”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#diplomați #restrictii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.