Putin a semnat decretul! Lovitură pentru Occident, în plin război. Se dă interzis la exporturi

Vladimir Putin ia măsuri împotriva liderilor „neprietenoși” cu Rusia, în contextul războiului declanșat în Ucraina. Președintele rus a semnat un decret care stabilește impunerea unor restricții la nivelul tuturor statelor și organizațiilor internaționale care nu îmbrățișează retorica Kremlinului.

Putin interzice exportul de produse și materii prime

Printre acestea se numără interzicerea exportului de produse și materii prime către persoanele și entitățile sancționate, a transmis agenția de presă Reuters.

De asemenea, Rusia va permite entităților din țară să nu-și îndeplinească obligațiile contractuale față de persoanele și companiile afectate de sancțiuni, potrivit decretului semnat de Vladimir Putin.

De altfel, nu este prima astfel de măsură pe care președintele rus o ia împotriva statelor „neprietenoase”. În trecut, oficialul a mai semnat un decret ce restrânge acordarea de vize.

Mai exact, decretul semnat de Putin afectează delegațiile oficiale şi ziariștii, întrucât va fi restrânsă emiterea de vize multiple valabile un an pentru delegaţiile oficiale şi ziarişti, precum şi vizele multiple valabile cinci ani pentru membrii guvernelor naţionale şi regionale, parlamentelor şi tribunalelor.

Președintele Vladimir Putin a cerut, la acea vreme, Ministerului de Externe să impună restricții personale la intrarea în Federația Rusă pentru străinii și apatrizii care ar urma să comită „acte neprietenoase”.

Guvernul rus a adoptat pe 8 martie o listă cu ţări „neprietenoase”, în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei. Pe listă se regăsesc SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor.

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada între 24 și 30 martie, cel puțin 51% dintre ruși sunt „mândri de războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, în timp ce alți 14% sunt „fericiți și entuziasmați”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#diplomați #restrictii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.