Putin a semnat decretul! Lovitură pentru Occident, în plin război. Se dă interzis la exporturi

Vladimir Putin ia măsuri împotriva liderilor „neprietenoși” cu Rusia, în contextul războiului declanșat în Ucraina. Președintele rus a semnat un decret care stabilește impunerea unor restricții la nivelul tuturor statelor și organizațiilor internaționale care nu îmbrățișează retorica Kremlinului.

Putin interzice exportul de produse și materii prime

Printre acestea se numără interzicerea exportului de produse și materii prime către persoanele și entitățile sancționate, a transmis agenția de presă Reuters.

De asemenea, Rusia va permite entităților din țară să nu-și îndeplinească obligațiile contractuale față de persoanele și companiile afectate de sancțiuni, potrivit decretului semnat de Vladimir Putin.

De altfel, nu este prima astfel de măsură pe care președintele rus o ia împotriva statelor „neprietenoase”. În trecut, oficialul a mai semnat un decret ce restrânge acordarea de vize.

Mai exact, decretul semnat de Putin afectează delegațiile oficiale şi ziariștii, întrucât va fi restrânsă emiterea de vize multiple valabile un an pentru delegaţiile oficiale şi ziarişti, precum şi vizele multiple valabile cinci ani pentru membrii guvernelor naţionale şi regionale, parlamentelor şi tribunalelor.

Președintele Vladimir Putin a cerut, la acea vreme, Ministerului de Externe să impună restricții personale la intrarea în Federația Rusă pentru străinii și apatrizii care ar urma să comită „acte neprietenoase”.

Guvernul rus a adoptat pe 8 martie o listă cu ţări „neprietenoase”, în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei. Pe listă se regăsesc SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor.

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada între 24 și 30 martie, cel puțin 51% dintre ruși sunt „mândri de războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, în timp ce alți 14% sunt „fericiți și entuziasmați”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#diplomați #restrictii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.