Putin a semnat decretul! Lovitură pentru Occident, în plin război. Se dă interzis la exporturi

Vladimir Putin ia măsuri împotriva liderilor „neprietenoși” cu Rusia, în contextul războiului declanșat în Ucraina. Președintele rus a semnat un decret care stabilește impunerea unor restricții la nivelul tuturor statelor și organizațiilor internaționale care nu îmbrățișează retorica Kremlinului.

Putin interzice exportul de produse și materii prime

Printre acestea se numără interzicerea exportului de produse și materii prime către persoanele și entitățile sancționate, a transmis agenția de presă Reuters.

De asemenea, Rusia va permite entităților din țară să nu-și îndeplinească obligațiile contractuale față de persoanele și companiile afectate de sancțiuni, potrivit decretului semnat de Vladimir Putin.

De altfel, nu este prima astfel de măsură pe care președintele rus o ia împotriva statelor „neprietenoase”. În trecut, oficialul a mai semnat un decret ce restrânge acordarea de vize.

Mai exact, decretul semnat de Putin afectează delegațiile oficiale şi ziariștii, întrucât va fi restrânsă emiterea de vize multiple valabile un an pentru delegaţiile oficiale şi ziarişti, precum şi vizele multiple valabile cinci ani pentru membrii guvernelor naţionale şi regionale, parlamentelor şi tribunalelor.

Președintele Vladimir Putin a cerut, la acea vreme, Ministerului de Externe să impună restricții personale la intrarea în Federația Rusă pentru străinii și apatrizii care ar urma să comită „acte neprietenoase”.

Guvernul rus a adoptat pe 8 martie o listă cu ţări „neprietenoase”, în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei. Pe listă se regăsesc SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor.

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada între 24 și 30 martie, cel puțin 51% dintre ruși sunt „mândri de războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, în timp ce alți 14% sunt „fericiți și entuziasmați”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#diplomați #restrictii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.