Putin, părăsit de ultimul prieten important. Decizia Chinei nu lasă loc de interpretări

Compania Huawei din China, unul dintre marii furnizori de echipamente de telecomunicații din întreaga lume, a decis să închidă magazinul online Vmall, dar și aplicația proprie, începând din 1 august 2022.Totuși, compania chineză a asigurat că va onora toate comenzile primite deja.

Astfel, comenzile din Rusia ce privesc produsele companiei Huawei nu vor mai putea fi plasate nici online, nici prin intermediul aplicației de vânzări.

Compania Huawei renunță la afacerile cu Rusia

Începând din iunie 2022, Huawei decidea să închidă inclusiv unele magazine fizice de pe teritoriul Federației Ruse, la acel moment fiind anunțate a fi fost închise patru din cele 19 magazine. De la începutul invaziei asupra Ucrainei, aproximativ 1.200 de companii mari au decis să renunțe la piața de desfacere rusă.

În mai 2022, Huawei a început să ignore cererile formulate de operatorii din telecomunicații, dar și de Ministerul Digitalizării, care s-au confruntat cu mari probleme, din pricina deciziei marii companii de a nu mai încheia noi contracte de furnizare a unor echipamente de rețea și dispozitive mobile spre Rusia.

China reduce importurile la echipamente digitale către Rusia

În martie 2022, giganții tehnologici din China au redus cu 40% importurile la laptop-uri, cu 66% cele la smartphone-uri și cu 98% a echipamentelor de telecomunicații, raportat la luna februarie 2022. Pe de altă parte, livrările de mărfuri din Turcia către Rusia au crescut cu 52% în luna iunie 2022, comparativ cu luna mai, un total de 791,4 milioane de dolari.

Huawei este o companie multinațională producătoare de echipamente de telecomunicații din Republica Populară Chineză. Firma a avut vânzări de 17,7 miliarde de dolari în anul 2018. De asemenea, și-a lansat produsele și serviciile în mai mult de 170 de țări, iar din 2011 a servit 45 dintre cei mai mari 50 de operatori de telecomunicații. Rețelele sale, peste 1500 la număr, ajung la o treime din populația lumii.

Putin avertizează că sancțiunile date de Europa vor avea consecințe catastrofale pe piața energiei

Drept răspuns, Vladimir Putin a declarat, la începutul lunii iulie 2022, că dacă vor fi impuse în continuare sancțiuni împotriva Rusiei, prețurile pe piața energetică ar putea „crește catastrofal”, lovind din plin gospodăriile din Europa cu facturi mari la utilități.

Putin a susținut, în cadrul unei emisiuni televizate, că știe că europenii încearcă să înlocuiască resursele energetice rusești, dar sancțiunile împotriva țării sale vor duce la o creștere a prețurilor la gaz pe piață și la o creștere a costului resurselor energetice pentru consumatorii finali.

„Toate acestea arată încă o dată că sancțiunile impuse Rusiei provoacă mult mai multe daune țărilor care le dau aceste măsuri. Folosirea lor în continuare poate duce la consecințe și mai grave, fără exagerare, chiar catastrofale pe piața globală a energiei”, a declarat Vladimir Putin, într-o întâlnire cu oficiali ruși.

Sancțiunile împotriva Rusiei au crescut accelerat prețurile la gaze

Prețurile europene la gaze au crescut accelerat încă din anul 2021, deoarece oferta nu a reușit să țină pasul cu cererea determinată de redresarea după pandemia de coronavirus, potrivit Agerpres, care citează AFP.

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, gazele au început să se vândă și mai scump, iar prețul spot de referință a devenit de peste două ori mai mare decât cel de la închiderea din 23 februarie.

Rusia a început să reducă fluxurile de gaze către Europa în a doua jumătate a anului 2021, livrările prin cele trei rute principale de conducte scăzând cu aproximativ 20% față de a doua jumătate a anului 2020. În ultimele luni, Rusia a întrerupt fluxurile către Bulgaria, Polonia, Finlanda, furnizorul danez Orsted, firma olandeză Gasterra și Shell pentru contractele sale din Germania, după ce toate au respins cererea Moscovei de a trece la plăți în ruble.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarul rus Vadim Moșkovici, aflat în arest din martie sub acuzații de fraudă și dare de mită, a început din izolatorul de detenție negocieri privind transferul activelor sale în administrarea statului, relatează Vedomosti, citând surse apropiate cazului, scrie Vedomosti.

Moșkovici, proprietarul unuia dintre cele mai mari conglomerate agroindustriale din Rusia, Rusagro, este gata să cedeze o parte dintre activele sale către Rosselhozbank – banca agricolă de stat. Același Rosselhozbank a preluat anterior companii strategice precum producătorul de paste Makfa și grupul Ariant, cel mai mare deținător de podgorii din regiunea Krasnodar.

Surse din industrie afirmă că afacerile lui Moșkovici au atras și atenția Demetra-Holding, un jucător important din domeniul cerealier, anterior deținut de banca de stat VTB și controlat în prezent de investitori anonimi din Oman. Grupul ar fi interesat de businessul cu cereale și uleiuri vegetale al lui Moșkovici, completând portofoliul său care include deja terminale de cereale în portul Novorossiisk, operatorul feroviar Rusagrotrans și complexul portuar Taman.

Toate subdiviziunile Rusagro – lider în producția de zahăr, locul doi la producția de carne și deținător a peste 700.000 de hectare de teren agricol – ar putea fi vândute cu o reducere substanțială, spun sursele Vedomosti.

Moșkovici controlează grupul printr-o companie cipriotă, însă, în contextul dosarelor penale și al tendinței autorităților ruse de a confisca activele oligarhilor anchetați, este tot mai probabil ca averea acestuia să fie pur și simplu naționalizată prin decizie judecătorească. Ulterior, statul ar putea scoate activele la privatizare, a explicat avocata Natalia Dorofeeva.

În vârstă de 57 de ani, Vadim Moșkovici era, potrivit Forbes, unul dintre cei mai bogați 60 de oameni din Rusia, cu o avere estimată la 2,7 miliarde de dolari. A fost arestat pe 26 martie la Moscova, împreună cu directorul general al Rusagro, Timur Lipatov. Procurorii i-au acuzat de delapidare în sumă de 1 miliard de ruble. Ulterior, Moșkovici a fost inculpat și pentru mită – ar fi oferit în 2019 un carabină de vânătoare Blaser R8, evaluat la 2,6 milioane de ruble, fostului viceguvernator al regiunii Tambov, în schimbul „protecției generale”.

Potrivit Novaia Gazeta Europa, Rusagro se afla de multă vreme în vizorul autorităților. După ce compania a fost inclusă pe lista întreprinderilor strategice, iar Moșkovici a fost amenințat cu desemnarea drept „agent străin”, acesta a fost forțat să-și aducă afacerile din Cipru înapoi în Rusia, printr-o procedură de redomiciliere. „Mai întâi l-au forțat să redomicilieze afacerea, acum i-o iau cu forța. N-a vrut de bunăvoie, o va face cu forța”, a comentat un apropiat al oligarhului.

Surse din presă susțin că în spatele operațiunii s-ar afla influentul clan Patrușev, care urmărește să preia active strategice din sectorul agroalimentar.