Putin poate să scape. Unde poate fugi de pușcăria pentru crime de război

Pe măsura ce situația de pe frontul din Ucraina se înrăutățește pentru Rusia, Vladimir Putin ar putea lua în calcul varianta să se refugieze într-un loc sigur, pentru a evita o eventuală condamnare privitoare la crimele de război.

Potrivit Politico, Christine Van den Wyngaert, o fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională (CPI), a susținut că orice proces legat de crime de război ar puea fi unul durabil însă calendarul ar putea fi ajutat de echipa CPI care adună deja probe pe teren. În acest context, Putin nu este ferit de o posibil condamnare pentru uciderea a sute de persoane din Ucraina.

Deși el speră să rămână la Kremlin, avocații l-ar sfătui probabil să meargă într-o țară care nu a semnat statutul CPI, mai ales într-o țară cu „multă ezitare în a-l extrăda”, a mai adăugat Van den Wyngaert. Care sunt țările în care Putin ar avea cele mai multe avantaje, dar și care sunt dezavantajele.

China

O variantă luată în calcul ar putea fi China, unde liderul Xi Jinping a fost catalogat drept „prietenul apropiat” al lui Putin. La rândul său, președintele chinez l-a descris pe omologul său drept „cel mai bun prieten”.

China este o variantă sigură și pentru că Xi și-a asigurat recent președinția pe viață, iar astfel e puțin probabil ca un alt lider să urmeze.

Dezavantajele constau în faptul că liderul din China nu vrea să riște comerțul cu Occidentul prin găzduirea unui fost lider de stat acuzat de crime de război.

Siria

Președintele sirian Bashar al-Assad a cerut ajutor din partea lui Putin nu pentru a reprima brutal o revoltă care a început în 2011. Acesta este motivul pentru care nu ar putea refuza găzduirea lui Putin.

Însă această variantă are și dezavantaje, pentru că liderul rus ar trebui să traverseze spațiul aerian al Turciei – și, implicit, al NATO – pentru a ajunge în Siria.

Iran

Relația dintre Iran și Rusia au fost consolidate în ultimii ani, iar Teheranul a devenit furnizorul favorit de drone pentru Moscova. Dezavantajul constă în faptul că protestele din acest stat ar putea duce în cele din urmă la căderea regimului. Astfel, această variantă devine una nesigură pentru Putin.

Coreea de Nord

Coreea de Nord este un alt aliat al statului rus, iar liderul statului nu dă semne că ar putea renunța la conducere. Stilul de viață al oficialilor este unul opulent, exact pe placul liderului rus. Unul dintre cele mai mari dezavantaje este că amenințările nucleare ale lui Kim Jong-un ar putea să aducă un sfârșit tragic pentru el.

Emiratele Arabe Unite

Putin ar putea alege varianta pe care au mers și alți lideri care și-au găsit refugiul aici, precum fostul rege al Spaniei, Juan Carlos.

„EAU este o opțiune bună, dar probabil insuficientă” pentru siguranța lui Putin, spune Gerd Hankel, un expert german în drept internațional.

Arabia Saudită

Cele două țări au devenit apropiate în ultimul timp. De asemenea, cele două puteri petroliere își coordonează politicile energetice și împărtășesc același dispreț față de drepturile omului.

Însă această opțiune nu este una bună din cauză că ar putea exista tensiuni la nivelul conducerii. În plus, când vine momentul, SUA pot cere favoruri de la Arabia Saudită.

Turcia

Și Turcia ar putea fi o opțiune pentru Putin. Țara nu este membră a CPI, așa că nu există niciun risc de extrădare. De asemenea, liderul turc arată o deschidere totală față de Putin, și este cel care intermediată discuțiile între Putin și liderii din Occident.

În ceea ce privește dezavantajele, există o problemă evidentă: „Nu poți obține amnistie pentru crime de război și crime împotriva umanității”, a precizat Van den Wyngaert.

Ungaria

Ultima opțiune este Ungaria, deși intrarea într-un stat membru UE ar putea fi o idee proastă. Ungaria este semnatară a CPI și colaborează la mandatele europene de arestare.

În schimb, aici și-ar putea găsi un sprijin complet, având în vedere că premierul ungar Viktor Orban a criticat sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei și a fost mereu de partea ei, potrivit Politico.

#fuga #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.