Putin poate să scape. Unde poate fugi de pușcăria pentru crime de război

Pe măsura ce situația de pe frontul din Ucraina se înrăutățește pentru Rusia, Vladimir Putin ar putea lua în calcul varianta să se refugieze într-un loc sigur, pentru a evita o eventuală condamnare privitoare la crimele de război.

Potrivit Politico, Christine Van den Wyngaert, o fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională (CPI), a susținut că orice proces legat de crime de război ar puea fi unul durabil însă calendarul ar putea fi ajutat de echipa CPI care adună deja probe pe teren. În acest context, Putin nu este ferit de o posibil condamnare pentru uciderea a sute de persoane din Ucraina.

Deși el speră să rămână la Kremlin, avocații l-ar sfătui probabil să meargă într-o țară care nu a semnat statutul CPI, mai ales într-o țară cu „multă ezitare în a-l extrăda”, a mai adăugat Van den Wyngaert. Care sunt țările în care Putin ar avea cele mai multe avantaje, dar și care sunt dezavantajele.

China

O variantă luată în calcul ar putea fi China, unde liderul Xi Jinping a fost catalogat drept „prietenul apropiat” al lui Putin. La rândul său, președintele chinez l-a descris pe omologul său drept „cel mai bun prieten”.

China este o variantă sigură și pentru că Xi și-a asigurat recent președinția pe viață, iar astfel e puțin probabil ca un alt lider să urmeze.

Dezavantajele constau în faptul că liderul din China nu vrea să riște comerțul cu Occidentul prin găzduirea unui fost lider de stat acuzat de crime de război.

Siria

Președintele sirian Bashar al-Assad a cerut ajutor din partea lui Putin nu pentru a reprima brutal o revoltă care a început în 2011. Acesta este motivul pentru care nu ar putea refuza găzduirea lui Putin.

Însă această variantă are și dezavantaje, pentru că liderul rus ar trebui să traverseze spațiul aerian al Turciei – și, implicit, al NATO – pentru a ajunge în Siria.

Iran

Relația dintre Iran și Rusia au fost consolidate în ultimii ani, iar Teheranul a devenit furnizorul favorit de drone pentru Moscova. Dezavantajul constă în faptul că protestele din acest stat ar putea duce în cele din urmă la căderea regimului. Astfel, această variantă devine una nesigură pentru Putin.

Coreea de Nord

Coreea de Nord este un alt aliat al statului rus, iar liderul statului nu dă semne că ar putea renunța la conducere. Stilul de viață al oficialilor este unul opulent, exact pe placul liderului rus. Unul dintre cele mai mari dezavantaje este că amenințările nucleare ale lui Kim Jong-un ar putea să aducă un sfârșit tragic pentru el.

Emiratele Arabe Unite

Putin ar putea alege varianta pe care au mers și alți lideri care și-au găsit refugiul aici, precum fostul rege al Spaniei, Juan Carlos.

„EAU este o opțiune bună, dar probabil insuficientă” pentru siguranța lui Putin, spune Gerd Hankel, un expert german în drept internațional.

Arabia Saudită

Cele două țări au devenit apropiate în ultimul timp. De asemenea, cele două puteri petroliere își coordonează politicile energetice și împărtășesc același dispreț față de drepturile omului.

Însă această opțiune nu este una bună din cauză că ar putea exista tensiuni la nivelul conducerii. În plus, când vine momentul, SUA pot cere favoruri de la Arabia Saudită.

Turcia

Și Turcia ar putea fi o opțiune pentru Putin. Țara nu este membră a CPI, așa că nu există niciun risc de extrădare. De asemenea, liderul turc arată o deschidere totală față de Putin, și este cel care intermediată discuțiile între Putin și liderii din Occident.

În ceea ce privește dezavantajele, există o problemă evidentă: „Nu poți obține amnistie pentru crime de război și crime împotriva umanității”, a precizat Van den Wyngaert.

Ungaria

Ultima opțiune este Ungaria, deși intrarea într-un stat membru UE ar putea fi o idee proastă. Ungaria este semnatară a CPI și colaborează la mandatele europene de arestare.

În schimb, aici și-ar putea găsi un sprijin complet, având în vedere că premierul ungar Viktor Orban a criticat sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei și a fost mereu de partea ei, potrivit Politico.

#fuga #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.