Putin poate să scape. Unde poate fugi de pușcăria pentru crime de război

Pe măsura ce situația de pe frontul din Ucraina se înrăutățește pentru Rusia, Vladimir Putin ar putea lua în calcul varianta să se refugieze într-un loc sigur, pentru a evita o eventuală condamnare privitoare la crimele de război.

Potrivit Politico, Christine Van den Wyngaert, o fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională (CPI), a susținut că orice proces legat de crime de război ar puea fi unul durabil însă calendarul ar putea fi ajutat de echipa CPI care adună deja probe pe teren. În acest context, Putin nu este ferit de o posibil condamnare pentru uciderea a sute de persoane din Ucraina.

Deși el speră să rămână la Kremlin, avocații l-ar sfătui probabil să meargă într-o țară care nu a semnat statutul CPI, mai ales într-o țară cu „multă ezitare în a-l extrăda”, a mai adăugat Van den Wyngaert. Care sunt țările în care Putin ar avea cele mai multe avantaje, dar și care sunt dezavantajele.

China

O variantă luată în calcul ar putea fi China, unde liderul Xi Jinping a fost catalogat drept „prietenul apropiat” al lui Putin. La rândul său, președintele chinez l-a descris pe omologul său drept „cel mai bun prieten”.

China este o variantă sigură și pentru că Xi și-a asigurat recent președinția pe viață, iar astfel e puțin probabil ca un alt lider să urmeze.

Dezavantajele constau în faptul că liderul din China nu vrea să riște comerțul cu Occidentul prin găzduirea unui fost lider de stat acuzat de crime de război.

Siria

Președintele sirian Bashar al-Assad a cerut ajutor din partea lui Putin nu pentru a reprima brutal o revoltă care a început în 2011. Acesta este motivul pentru care nu ar putea refuza găzduirea lui Putin.

Însă această variantă are și dezavantaje, pentru că liderul rus ar trebui să traverseze spațiul aerian al Turciei – și, implicit, al NATO – pentru a ajunge în Siria.

Iran

Relația dintre Iran și Rusia au fost consolidate în ultimii ani, iar Teheranul a devenit furnizorul favorit de drone pentru Moscova. Dezavantajul constă în faptul că protestele din acest stat ar putea duce în cele din urmă la căderea regimului. Astfel, această variantă devine una nesigură pentru Putin.

Coreea de Nord

Coreea de Nord este un alt aliat al statului rus, iar liderul statului nu dă semne că ar putea renunța la conducere. Stilul de viață al oficialilor este unul opulent, exact pe placul liderului rus. Unul dintre cele mai mari dezavantaje este că amenințările nucleare ale lui Kim Jong-un ar putea să aducă un sfârșit tragic pentru el.

Emiratele Arabe Unite

Putin ar putea alege varianta pe care au mers și alți lideri care și-au găsit refugiul aici, precum fostul rege al Spaniei, Juan Carlos.

„EAU este o opțiune bună, dar probabil insuficientă” pentru siguranța lui Putin, spune Gerd Hankel, un expert german în drept internațional.

Arabia Saudită

Cele două țări au devenit apropiate în ultimul timp. De asemenea, cele două puteri petroliere își coordonează politicile energetice și împărtășesc același dispreț față de drepturile omului.

Însă această opțiune nu este una bună din cauză că ar putea exista tensiuni la nivelul conducerii. În plus, când vine momentul, SUA pot cere favoruri de la Arabia Saudită.

Turcia

Și Turcia ar putea fi o opțiune pentru Putin. Țara nu este membră a CPI, așa că nu există niciun risc de extrădare. De asemenea, liderul turc arată o deschidere totală față de Putin, și este cel care intermediată discuțiile între Putin și liderii din Occident.

În ceea ce privește dezavantajele, există o problemă evidentă: „Nu poți obține amnistie pentru crime de război și crime împotriva umanității”, a precizat Van den Wyngaert.

Ungaria

Ultima opțiune este Ungaria, deși intrarea într-un stat membru UE ar putea fi o idee proastă. Ungaria este semnatară a CPI și colaborează la mandatele europene de arestare.

În schimb, aici și-ar putea găsi un sprijin complet, având în vedere că premierul ungar Viktor Orban a criticat sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei și a fost mereu de partea ei, potrivit Politico.

#fuga #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.