Putin turbă de furie! Maia Sandu l-a sfidat. A refuzat să participe la summitul CSI de la Sankt Petersburg

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a preferat să nu participe la summit-ul Comunității Statelor Independente (CSI) de la Sankt-Petersburg. Evenimentul se desfășoară în aceste zile, iar refuzul Maiei Sandu de a participa a fost comentat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Decizia vine în contextul relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre Moscova și Chișinău.

Summitul Informal al Comunității Statelor Independente se desfășoară în aceste ziule la Sankt Petersburg, în Rusia, fără prezența reprezentanților Republicii Moldova. Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile CSI, deși nu s-a retras din organizație.

La reuniunea din Sankt-Petersburg sunt prezenți președinții Rusiei, Belarus, Azerbaidjanului, Kazahstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kîrgîzstanului și prim-ministrul Armeniei. Potrivit presei din Rusia, în cadrul acestei reuniuni organizată pe finalul anului se va face bilanțul pentru anul 2022 și se vor stabili direcțiile de cooperare pentru viitor.

Întrebat despre absența Maiei Sandu de la această reuniune, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Republica Moldova preferă să nu participe la summit-urile CSI, alături de Rusia.

„Maia Sandu însăși a vorbit recent despre acest subiect și a spus că, reieșind din convingerile sale pragmatice, Republica. Moldova preferă să nu se retragă din cadrul CSI. În același timp, se știe că ea nu va participa la summit-ul CSI”, a spus Dmitri Peskov.

Anterior, ministrul de Externe, Nicu Popescu declara că Republica Moldova renunță să mai participe la reuniunile CSI.

„În Republica Moldova încă există o legătura simbolică a apartenenței formale la spațiul fostei Uniuni Sovietice, însă țara noastră semnalează un dezacord total cu tendințele care se manifestă în acest spațiu. La modul practic, Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile CSI. Nu participă în aceste reuniuni regulate”, spunea Popescu.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CSI #sandu #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.