Noile dinamici produse în Europa de Est de războiul ruso-ucrainean au şubrezit până la punctul de rupere alianţa regională cunoscută ca Grupul de la Visegrád. Ungaria lui Orban va rămâne, probabil, şi mai izolată şi nu va avea unde să se ducă decât spre alte regimuri autoritare cum sunt cele ale Chinei şi Serbiei. Polonia rămâne cu prieteni ca SUA şi Ucraina, în timp ce Cehia şi Slovacia aleg drumurile europene.

Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia ar fi trebuit să fie un grup exclusivist de ţări est-europene care cooperează economic, energetic, cultural şi militar pentru ca, împreună, să fie mai puternice în faţa unui Vest mult mai dezvoltat.

Format în 1991, în plin proces de reechilibrare economică dureroasă după căderea regimurilor comuniste, Grupul de la Visegrád (V4) a retrogradat treptat de la o alianţă est-europeană care-şi coordonează diversele politici la un grup de blocare a deciziilor Comisiei Europene atunci când acestea contravin intereselor liderilor consideraţi a avea tendinţe autoritare ai statelor membre.

Iar războiul din Ucraina, care-i forţează pe europeni să aleagă clar una din tabere, antirusă sau prorusă, pare să devină piatra de mormânt a V4. Polonia este profund anti-Rusia, Cehia  şi Slovacia transferă tehnică militară Ucrainei, în timp ce Budapesta duce un război diplomatic împotriva Kievului şi se asigură că nimeni nu-i întrerupe fluxurile de energie rusească ieftină sub masca neutralităţii în conflictul ruso-ucrainean.
Această poziţie a atras asupra Budapestei furia celui mai puternic aliat al său în faţa presiunilor făcute de Bruxelles, liderul de facto al Poloniei, Jaroslaw Kaczynski. Analistul politic Jacques Rupnik scrie, pentru Le Monde, că Grupul Visegrád este „una din primele victime colaterale ale războiului din Ucraina“.

Însă involuţia, sau eşecul V4, este vizibilă şi în alte aspecte. Spre exemplu, în domeniul eco­no­mic, aceste ţări sunt mai degrabă de­pen­dente de comerţul cu Germania şi concurente pentru investiţiile germane decât să reprezinte un front comun pentru cucerirea pieţelor occi­dentale şi distribuirea echitabilă a capitalului.

Pentru Polonia, de departe cea mai puternică componentă a V4, Ungaria este abia al 10-lea partener la export (2020). La importuri nu este nici măcar în top 10. Cu Cehia, care a tatonat la limită populismul, relaţiile sunt mai profunde.

Pe plan politic, expansivitatea dincolo de graniţele sale a Ungariei îi irită pe conducătorii Slovaciei. Recent, preşedintele Consiliului naţional slovac Boris Kollar a sugerat că premierul maghiar Viktor Orban ar putea cere ajutorul preşedintelui rus Vladimir Putin pentru redesenarea graniţei Ungariei cu Slovacia, scrie Hungary Today.

„Acolo la ei vorbesc despre Ungaria Mare, aici cumpără proprietăţi, eliberează paşapoarte! Nu este de glumit“, a spus Kollar. El a explicat că Rusia „subminează sistemul internaţional, ceea ce ameninţă şi suveranitatea Slovaciei, iar Viktor Orban poate profita rapid de acest lucru“. De aceea, Slovacia trebuie să ajute Ucraina cu tehnologie militară pentru înfrângerea armatei ruse, altfel Putin şi Orban îşi vor împărţi Slovacia, a mai spus oficialul slovac. La baza acestor tensiuni a stat un plan al guvernului de la Budapesta de a infiinţa un fond special cu scopul de a cumpăra terenuri în ţara vecină, care are comunităţi mari de maghiari.

Iniţiativa a provocat un scandal diplomatic între cele două ţări, iar Orban şi-a îngheţat planul. Dar acest lucru nu a oprit Ungaria de la a renova bisericile comunităţilor maghiare din Slovacia fără a înştiinţa statul slovac sau de la a emite paşapoarte ungureşti maghiarilor care trăiesc de partea cealaltă a graniţelor. Paşaportul permite deţinătorului să voteze în alegeri în Ungaria, unde Orban a obţinut recent o victorie zdrobitoare.

Guvernul maghiar a descris poziţia autorităţilor slovace drept paranoia care stă în calea îmbunătăţirii situaţiei comunităţilor maghiare. Însă Orban şi i-a pus în cap pe toţi ceilalţi lideri din V4. Înainte de război, Cehia, după schimbări politice aduse de alegeri, s-a distanţat de atitudinile iliberale ale Ungariei, dar şi ale Poloniei. La fel a făcut şi Slovacia.

Iliberalismul şi atacarea valorilor democratice occidentale a atras furia Comisiei Europene, riscul fiind ca din cauza aceasta Polonia şi Ungaria să rămână fără fonduri europene. După începerea războiului, la sfârşitul lunii trecute Polonia şi Cehia au refuzat să-şi trimită miniştrii de externe la o reuniune a V4 din Ungaria din cauza poziţiei acesteia în războiul ruso-ucrainean, relatează Euronews.

Chiar şi opoziţia poloneză a lăudat gestul, spunând că Ungaria trebuie pedepsită pentru că este pro-rusă, pentru că dă importanţă mai mare petrolului ieftin rusesc decât sângelui vărsat de ucraineni.

În urmă cu câteva zile, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a folosit cuvinte surprinzător de dure pentru a-l critica pe Orban, spunând că are o părere „profund negativă“ despre refuzul liderului maghiar de a condamna decizia lui Putin de a invada Ucraina. „Când premierul Orban spune că nu poate să vadă clar ce s-a întâmplat la Bucha, atunci îl sfătuiesc să se ducă la oftalmolog“, a afirmat  Kaczynski.

Bucha este un oraş ucrainean aflat până nu demult sub ocupaţie rusă unde s-ar fi descoperit crime de război. Kaczynski a mers mai departe şi l-a condamnat pe Orban pentru că acesta a spus că preşedintele ucrainean  Volodimir Zelenski îi este „oponent“. Vicepremierul polonez a mai spus că Polonia nu mai poate colabora cu Ungaria dacă Orban nu-şi schimbă abordarea faţă de agresiunile ruse din Ucraina. Visegrad Insight scrie că în timp ce Polonia vrea să aducă Ucraina în NATO şi în UE, Ungaria vede în această ţară o zonă tampon între ea şi Rusia.
De altfel, şi Moscova vrea ca Ucraina să fie un teritoriu tampon între Rusia şi NATO, dar unul fără putere militară şi fără suveranitate. Rezultatul acestor noi dinamici din Europa de Est va fi, probabil, o şi mai mare fragmentare în interiorul Uniunii Europene.

Polonia, cu actuala conducere, nu va îmbrăţişa din nou cu braţele larg deschise valorile comunitare europene, dar are prieteni, cum sunt Ucraina şi mai ales SUA. Ungaria, însă, va fi izolată şi se va orienta, probabil, şi mai mult către China şi, poate, către Serbia. Şi China şi Serbia sunt conduse de regimuri autoritare.