Războiul din Ucraina a provocat o „ruptură epocală” în relaţiile Germaniei cu Rusia

Invazia rusă în Ucraina a provocat o „ruptură epocală” în relaţiile Germaniei cu Moscova şi războiul a spulberat visul fostului preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov privind construirea unei „case comune europene”, a declarat vineri preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, relatează Reuters.

Potrivit extraselor din discursul său privind starea naţiunii, Steinmeier, care provine dintr-o aripă a Partidului Social Democrat (SPD) care a susţinut mult timp legături economice mai strânse cu Moscova, a afirmat că invazia rusă în Ucraina a condus la o schimbare de epocă.

„Când ne uităm la Rusia în prezent, nu mai este loc pentru vise vechi”, a spus Steinmeier. „Ţările noastre stau acum una împotriva celeilalte”, a afirmat preşedintele german.

„Şi pe noi în Germania ne-a cufundat în alte vremuri, într-o nesiguranţă pe care credeam că am depăşit-o: o perioadă marcată de război, violenţă şi fugă, prin îngrijorările privind extinderea războiului într-un foc mistuitor în Europa”, a mai spus el.

Steinmeier a sosit marţi într-o vizită surpriză la Kiev şi a promis autorităţilor ucrainene sprijin suplimentar, în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană.

Preşedintele Steinmeier, al cărui rol este în mare parte unul ceremonial, a afirmat în discursul său că preşedintele rus Vladimir Putin este personal responsabil pentru tulburările din Europa şi a condamnat „obsesia sa imperială”.

„Urmează ani mai grei, ani dificili”, a mai spus şeful statului german.

#relatii #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.