Războiul din Ucraina a provocat o „ruptură epocală” în relaţiile Germaniei cu Rusia

Invazia rusă în Ucraina a provocat o „ruptură epocală” în relaţiile Germaniei cu Moscova şi războiul a spulberat visul fostului preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov privind construirea unei „case comune europene”, a declarat vineri preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, relatează Reuters.

Potrivit extraselor din discursul său privind starea naţiunii, Steinmeier, care provine dintr-o aripă a Partidului Social Democrat (SPD) care a susţinut mult timp legături economice mai strânse cu Moscova, a afirmat că invazia rusă în Ucraina a condus la o schimbare de epocă.

„Când ne uităm la Rusia în prezent, nu mai este loc pentru vise vechi”, a spus Steinmeier. „Ţările noastre stau acum una împotriva celeilalte”, a afirmat preşedintele german.

„Şi pe noi în Germania ne-a cufundat în alte vremuri, într-o nesiguranţă pe care credeam că am depăşit-o: o perioadă marcată de război, violenţă şi fugă, prin îngrijorările privind extinderea războiului într-un foc mistuitor în Europa”, a mai spus el.

Steinmeier a sosit marţi într-o vizită surpriză la Kiev şi a promis autorităţilor ucrainene sprijin suplimentar, în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană.

Preşedintele Steinmeier, al cărui rol este în mare parte unul ceremonial, a afirmat în discursul său că preşedintele rus Vladimir Putin este personal responsabil pentru tulburările din Europa şi a condamnat „obsesia sa imperială”.

„Urmează ani mai grei, ani dificili”, a mai spus şeful statului german.

#relatii #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.