„Războiul dronelor”. Cum se pregătesc ucrainenii de lupta pentru Sloviansk

„În acest moment, avem de dus două bătălii mari”, spune Dmitro Podvorchanski, un soldat al Batalionului ucrainean Dnipro. „Prima este o bătălie de artilerie”, spune el, „a doua este o bătălie a tehnologiilor”.

Dmitro este parte a celei de a doua bătălii, în mare parte nevăzută. Acesta conduce o unitate de doar 10 soldați care formează unitatea de culegere de informații cu drone a batalionului, scrie BBC care a stat de vorbă cu soldatul ucrainean. Dmitro spune că preferă să-și numească unitatea „IT-iștii care luptă”. Toți sunt voluntari. Cei mai mulți dintre ei au experiență în tehnologia informației și se cunoșteau înainte de începerea războiului.

Pe un telefon mobil, unul din membrii echipei arată imagini filmate din dronă cu țintele rusești pe care le-au distrus deja, prezentându-le drept „cele mai mari lovituri”. Dmitro le enumeră: „Un tanc, trei sau patru tunuri de artilerie și cinci sau șase depozite de muniție”.

Ambele părți le folosesc pentru a identifica pozițiile inamicului și apoi ajută la direcționarea artilerie asupra unei ținte. Dar aceste drone mici sunt echipate și cu explozibili.

În spatele primelor linii, lângă Sloviansk, o echipă de soldați din unitatea de informații arată echipei BBC cum funcționează
Aceștia despachetează drona dintr-o cutie și îi potrivesc cu grijă un exploziv mic. Dronele comerciale mici pot transporta muniții între 200 g și 500 g. O dronă mai mare poate transporta o încărcătură de până la 800 g. Ei construiesc bombele într-un atelier din baza lor, folosind o imprimantă 3D.

Dmitro spune că este un loc de muncă pentru „cei mai deștepți băieți”. De asemenea, aceștia urmăresc și interceptează comunicațiile.

Comandantul general al batalionului Dnipro 1, colonelul Yuri Berezka, arată cu degetul în sus și zâmbește: „Elon Musk, cel mai bun”. El este la fel de popular în rândul trupelor ucrainene precum a fost premierul britanic Boris Johnson.

În ciuda tulburărilor politice din Marea Britanie, colonelul spune că încă speră că Marea Britanie va continua să sprijine puternic Ucraina în războiul său. „Apărăm aici valorile occidentale. Îmbunătățirea armatei noastre și furnizarea de arme va aduce pace și în Marea Britanie”, spune el.

În ciuda avantajului Rusiei în războiul electronic, Dmitro Podvorchanski crede că experiența trupelor sale îi va ajuta pe ucraineni în războiul cu invadatorii ruși.
Unul dintre oamenii săi spune că în câțiva ani vor fi mai buni decât rușii, dar întrebarea cheie este dacă au suficient timp să întoarcă soarta războiului, scrie BBC.

#drone #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.