Războiul gazelor continuă. Parlicov: Moscova va continua să genereze crize în Republicii Moldova

Moscova va continua să genereze artificial crize în Republica Moldova. Și acest lucru se întâmplă din cauza că autoritățile de la Chișinău percep discuțiile cu Gazprom doar pe filiera comercială, a declarat fostul director ANRE, Victor Parlicov la RTR Moldova.

Ultimele declarații ale lui Serghei Kuprianov, reprezentantul Gazprom arată clar componenta politică pe care pune accent concernul rus.

Kuprianov în ultimele declarații acuză direct autoritățile Republicii Moldova de incompetență că Chișinăul nu-și îndeplinește obligațiile contractuale. Or, ca urmare a rugăminții, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin pentru a nu pune în pericol poporul moldovenesc a dispus să se aștepte cu plata pentru gaze. E scos în evidență Putin că și-ar face griji de poporul moldovenesc”, a explicat Victor Parlicov.

Autoritățile moldovenești ignoră componenta politică din discuțiile cu Moscova, iar Kremlinul o folosește din plin.

Acest lucru alimentează noi crize care ar putea fi generate de Gazprom. Nu exclud că în decembrie să ne pomenim într-o situație similară. Dacă nu se va reacționa politic pentru demotivarea Kremlinului. Autoritățile Republicii Moldova vor avea parte de crize sistematic”, a punctat Parlicov.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Vineri, 26 noiembrie, Guvernul a aprobat în ședință proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați vor fi utilizați de compania de stat Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

#gaz #criză #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.