Războiul rușilor acostează navele maritime moldovenești și ucrainene în Portul Constanța

02 Mart. 2022, 20:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2022, 20:06 // Actual //  bani.md

Portul Constanţa preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina, însă din cauza conflictului militar din Ucraina navele nu mai au acces în ţările vecine, fiind nevoite să ajungă în porturile locale.

„A crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale. Suntem pregătiţi să răspundem, avem capacitatea să operăm această marfă.“

Portul Constanţa preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina, însă din cauza conflictului militar din Ucraina navele nu mai au acces în ţările vecine, fiind nevoite să ajungă în porturile locale.

„În aceste zile, deoarece porturile din zona de conflict sunt partial operaţionale, navele încărcate cu mărfuri pentru porturi din Republica Moldova şi Ucraina au solicitat descărcarea acestora în porturile maritime româneşti. Aceste nave sunt încărcate cu containere, mărfuri generale şi alte mărfuri vrac“, spune Florin Goidea, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime.

În prezent, în pofida creşterii solicitărilor, porturile locale sunt operaţionale şi logistica este pregătită să răspundă noilor cerinţe, mai spune Florin Godea. Navele comerciale cu mărfuri pentru porturile afectate de conflict pot solicita descărcarea în portul Constanţa, însă acest lucru poate fi acceptat în funcţie de necesităţi şi de traseul iniţial.

Mărfurile care au ajuns în România, deşi destinaţia iniţială era Ucraina sau Republica Moldova, vor pleca către destinatar pe căile ferate sau rutiere. „În mod firesc, în această perioadă a crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale, faţă de perioada anterioară. Porturile maritime româneşti au capacitatea de a opera această marfă, iar operatorii portuari au fost receptivi şi s-au adaptat la situaţia actuală“, explică Florin Goidea.

Odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, navele care aveau această destinaţie nu au mai putut ajunge în porturile ucrainene, fiind deviate către porturile locale. Criza din Ucraina pune o şi mai mare presiune pe lanţurile globale de aprovizionare, care erau deja în tensiune din cauza situaţiei pandemice.

Invazia rusă a Ucrainei, o ţară aflată la legătura dintre Europa şi Asia, a determinat ca unele zboruri să fie anulate sau redirecţionate, având în vedere că Uniunea Europeană şi-a închis spaţiul aerian pentru Rusia, punându-se astfel şi mai multă presiune pe lanţul de aprovizionare, scrie The New York Times.

Situaţia de la graniţa României pune în pericol livrările globale de produse precum platină, aluminiu, ulei de floarea soarelui, oţel şi altele din Europa. Criza din Ucraina nu duce doar la o creştere a energiei, aşa cum se întâmplă deja, ci şi la o creştere a costurilor cu transportul, care deja erau la un nivel ridicat din cauza pandemiei.

Noile provocări vin ca urmare a mai bine de doi ani de întreruperi pe lanţul de aprovizionare, întârzieri şi pentru mari pentru companiile care folosesc lanţurile globale de aprovizionare. Producătorii de automobile resimt deja efectele, astfel că Volkswagen a anunţat stoparea activităţii pentru câteva zile din două fabrici de pe teritoriul Germaniei din cauza stopării furnizării anumitor elemente importate din Ucraina. BMW, de asemenea, a anunţat reducerea producţiei fabricilor din Germania, Austria şi Marea Britanie. Câteva industrii resimt deja efectele imediate ale crizei din Ucraina, însă nu vor fi singurele,  iar anumite efecte se vor vedea pe o perioadă mai lungă de timp.

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 16:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 16:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.