Războiul rușilor acostează navele maritime moldovenești și ucrainene în Portul Constanța

02 Mart. 2022, 20:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2022, 20:06 // Actual //  bani.md

Portul Constanţa preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina, însă din cauza conflictului militar din Ucraina navele nu mai au acces în ţările vecine, fiind nevoite să ajungă în porturile locale.

„A crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale. Suntem pregătiţi să răspundem, avem capacitatea să operăm această marfă.“

Portul Constanţa preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina, însă din cauza conflictului militar din Ucraina navele nu mai au acces în ţările vecine, fiind nevoite să ajungă în porturile locale.

„În aceste zile, deoarece porturile din zona de conflict sunt partial operaţionale, navele încărcate cu mărfuri pentru porturi din Republica Moldova şi Ucraina au solicitat descărcarea acestora în porturile maritime româneşti. Aceste nave sunt încărcate cu containere, mărfuri generale şi alte mărfuri vrac“, spune Florin Goidea, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime.

În prezent, în pofida creşterii solicitărilor, porturile locale sunt operaţionale şi logistica este pregătită să răspundă noilor cerinţe, mai spune Florin Godea. Navele comerciale cu mărfuri pentru porturile afectate de conflict pot solicita descărcarea în portul Constanţa, însă acest lucru poate fi acceptat în funcţie de necesităţi şi de traseul iniţial.

Mărfurile care au ajuns în România, deşi destinaţia iniţială era Ucraina sau Republica Moldova, vor pleca către destinatar pe căile ferate sau rutiere. „În mod firesc, în această perioadă a crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale, faţă de perioada anterioară. Porturile maritime româneşti au capacitatea de a opera această marfă, iar operatorii portuari au fost receptivi şi s-au adaptat la situaţia actuală“, explică Florin Goidea.

Odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, navele care aveau această destinaţie nu au mai putut ajunge în porturile ucrainene, fiind deviate către porturile locale. Criza din Ucraina pune o şi mai mare presiune pe lanţurile globale de aprovizionare, care erau deja în tensiune din cauza situaţiei pandemice.

Invazia rusă a Ucrainei, o ţară aflată la legătura dintre Europa şi Asia, a determinat ca unele zboruri să fie anulate sau redirecţionate, având în vedere că Uniunea Europeană şi-a închis spaţiul aerian pentru Rusia, punându-se astfel şi mai multă presiune pe lanţul de aprovizionare, scrie The New York Times.

Situaţia de la graniţa României pune în pericol livrările globale de produse precum platină, aluminiu, ulei de floarea soarelui, oţel şi altele din Europa. Criza din Ucraina nu duce doar la o creştere a energiei, aşa cum se întâmplă deja, ci şi la o creştere a costurilor cu transportul, care deja erau la un nivel ridicat din cauza pandemiei.

Noile provocări vin ca urmare a mai bine de doi ani de întreruperi pe lanţul de aprovizionare, întârzieri şi pentru mari pentru companiile care folosesc lanţurile globale de aprovizionare. Producătorii de automobile resimt deja efectele, astfel că Volkswagen a anunţat stoparea activităţii pentru câteva zile din două fabrici de pe teritoriul Germaniei din cauza stopării furnizării anumitor elemente importate din Ucraina. BMW, de asemenea, a anunţat reducerea producţiei fabricilor din Germania, Austria şi Marea Britanie. Câteva industrii resimt deja efectele imediate ale crizei din Ucraina, însă nu vor fi singurele,  iar anumite efecte se vor vedea pe o perioadă mai lungă de timp.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.