Războiul rușilor acostează navele maritime moldovenești și ucrainene în Portul Constanța

Portul Constanţa preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina, însă din cauza conflictului militar din Ucraina navele nu mai au acces în ţările vecine, fiind nevoite să ajungă în porturile locale.

„A crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale. Suntem pregătiţi să răspundem, avem capacitatea să operăm această marfă.“

„În aceste zile, deoarece porturile din zona de conflict sunt partial operaţionale, navele încărcate cu mărfuri pentru porturi din Republica Moldova şi Ucraina au solicitat descărcarea acestora în porturile maritime româneşti. Aceste nave sunt încărcate cu containere, mărfuri generale şi alte mărfuri vrac“, spune Florin Goidea, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime.

În prezent, în pofida creşterii solicitărilor, porturile locale sunt operaţionale şi logistica este pregătită să răspundă noilor cerinţe, mai spune Florin Godea. Navele comerciale cu mărfuri pentru porturile afectate de conflict pot solicita descărcarea în portul Constanţa, însă acest lucru poate fi acceptat în funcţie de necesităţi şi de traseul iniţial.

Mărfurile care au ajuns în România, deşi destinaţia iniţială era Ucraina sau Republica Moldova, vor pleca către destinatar pe căile ferate sau rutiere. „În mod firesc, în această perioadă a crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale, faţă de perioada anterioară. Porturile maritime româneşti au capacitatea de a opera această marfă, iar operatorii portuari au fost receptivi şi s-au adaptat la situaţia actuală“, explică Florin Goidea.

Odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, navele care aveau această destinaţie nu au mai putut ajunge în porturile ucrainene, fiind deviate către porturile locale. Criza din Ucraina pune o şi mai mare presiune pe lanţurile globale de aprovizionare, care erau deja în tensiune din cauza situaţiei pandemice.

Invazia rusă a Ucrainei, o ţară aflată la legătura dintre Europa şi Asia, a determinat ca unele zboruri să fie anulate sau redirecţionate, având în vedere că Uniunea Europeană şi-a închis spaţiul aerian pentru Rusia, punându-se astfel şi mai multă presiune pe lanţul de aprovizionare, scrie The New York Times.

Situaţia de la graniţa României pune în pericol livrările globale de produse precum platină, aluminiu, ulei de floarea soarelui, oţel şi altele din Europa. Criza din Ucraina nu duce doar la o creştere a energiei, aşa cum se întâmplă deja, ci şi la o creştere a costurilor cu transportul, care deja erau la un nivel ridicat din cauza pandemiei.

Noile provocări vin ca urmare a mai bine de doi ani de întreruperi pe lanţul de aprovizionare, întârzieri şi pentru mari pentru companiile care folosesc lanţurile globale de aprovizionare. Producătorii de automobile resimt deja efectele, astfel că Volkswagen a anunţat stoparea activităţii pentru câteva zile din două fabrici de pe teritoriul Germaniei din cauza stopării furnizării anumitor elemente importate din Ucraina. BMW, de asemenea, a anunţat reducerea producţiei fabricilor din Germania, Austria şi Marea Britanie. Câteva industrii resimt deja efectele imediate ale crizei din Ucraina, însă nu vor fi singurele, iar anumite efecte se vor vedea pe o perioadă mai lungă de timp.

#nave maritime #constanta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.