Războiul rușilor acostează navele maritime moldovenești și ucrainene în Portul Constanța

02 Mart. 2022, 20:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2022, 20:06 // Actual //  bani.md

Portul Constanţa preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina, însă din cauza conflictului militar din Ucraina navele nu mai au acces în ţările vecine, fiind nevoite să ajungă în porturile locale.

„A crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale. Suntem pregătiţi să răspundem, avem capacitatea să operăm această marfă.“

Portul Constanţa preia din navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Republica Moldova sau Ucraina, însă din cauza conflictului militar din Ucraina navele nu mai au acces în ţările vecine, fiind nevoite să ajungă în porturile locale.

„În aceste zile, deoarece porturile din zona de conflict sunt partial operaţionale, navele încărcate cu mărfuri pentru porturi din Republica Moldova şi Ucraina au solicitat descărcarea acestora în porturile maritime româneşti. Aceste nave sunt încărcate cu containere, mărfuri generale şi alte mărfuri vrac“, spune Florin Goidea, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime.

În prezent, în pofida creşterii solicitărilor, porturile locale sunt operaţionale şi logistica este pregătită să răspundă noilor cerinţe, mai spune Florin Godea. Navele comerciale cu mărfuri pentru porturile afectate de conflict pot solicita descărcarea în portul Constanţa, însă acest lucru poate fi acceptat în funcţie de necesităţi şi de traseul iniţial.

Mărfurile care au ajuns în România, deşi destinaţia iniţială era Ucraina sau Republica Moldova, vor pleca către destinatar pe căile ferate sau rutiere. „În mod firesc, în această perioadă a crescut numărul de solicitări de operare a navelor comerciale, faţă de perioada anterioară. Porturile maritime româneşti au capacitatea de a opera această marfă, iar operatorii portuari au fost receptivi şi s-au adaptat la situaţia actuală“, explică Florin Goidea.

Odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, navele care aveau această destinaţie nu au mai putut ajunge în porturile ucrainene, fiind deviate către porturile locale. Criza din Ucraina pune o şi mai mare presiune pe lanţurile globale de aprovizionare, care erau deja în tensiune din cauza situaţiei pandemice.

Invazia rusă a Ucrainei, o ţară aflată la legătura dintre Europa şi Asia, a determinat ca unele zboruri să fie anulate sau redirecţionate, având în vedere că Uniunea Europeană şi-a închis spaţiul aerian pentru Rusia, punându-se astfel şi mai multă presiune pe lanţul de aprovizionare, scrie The New York Times.

Situaţia de la graniţa României pune în pericol livrările globale de produse precum platină, aluminiu, ulei de floarea soarelui, oţel şi altele din Europa. Criza din Ucraina nu duce doar la o creştere a energiei, aşa cum se întâmplă deja, ci şi la o creştere a costurilor cu transportul, care deja erau la un nivel ridicat din cauza pandemiei.

Noile provocări vin ca urmare a mai bine de doi ani de întreruperi pe lanţul de aprovizionare, întârzieri şi pentru mari pentru companiile care folosesc lanţurile globale de aprovizionare. Producătorii de automobile resimt deja efectele, astfel că Volkswagen a anunţat stoparea activităţii pentru câteva zile din două fabrici de pe teritoriul Germaniei din cauza stopării furnizării anumitor elemente importate din Ucraina. BMW, de asemenea, a anunţat reducerea producţiei fabricilor din Germania, Austria şi Marea Britanie. Câteva industrii resimt deja efectele imediate ale crizei din Ucraina, însă nu vor fi singurele,  iar anumite efecte se vor vedea pe o perioadă mai lungă de timp.

31 Mart. 2026, 17:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2026, 17:50 // Actual //  Ursu Victor

Fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat venituri de peste 2 milioane de lei în 2025, însă structura acestora evidențiază o dependență majoră de indemnizații și venituri externe, potrivit declarației de avere .

Cea mai mare parte a veniturilor provine din indemnizația obținută de la Banca Națională a Moldovei, unde aceasta este membră a Consiliului de supraveghere, în valoare de peste 1,37 milioane de lei. La aceasta se adaugă salariul de circa 285 de mii de lei de la organizația „Parteneriate pentru Noua Economie”.

Totodată, Gavrilița a încasat peste 48.000 de euro dintr-o bursă oferită de Robert Bosch Stiftung, dar și onorarii de câteva mii de euro de la instituții internaționale precum NATO Defense College sau alte organizații.

În același timp, fosta ministră a declarat venituri din chirii de circa 3.800 de euro și dobânzi modeste din conturi bancare din Republica Moldova, Marea Britanie și Germania.

La capitolul bunuri, Gavrilița deține un apartament de circa 52 metri pătrați, achiziționat anterior, și un automobil Lexus RX 350 din 2009, estimat la 17.000 de euro. În același timp, aceasta locuiește în casa părinților, în baza unui drept de abitație.

Declarația arată și disponibilități financiare în mai multe conturi bancare, atât în țară, cât și peste hotare, inclusiv în lei, euro, dolari și lire sterline, însă fără investiții majore în acțiuni sau afaceri.

Un detaliu relevant este și nivelul cheltuielilor declarate în străinătate, inclusiv peste 24.000 de euro pentru chiria unui apartament în Berlin și peste 12.000 de euro pentru studii.