Reacția ANI privind lustrația anunțată de PSRM: Instituția a devenit o țintă pentru unii

Spre deosebire de alți conducători ai instituțiilor de stat, conducerea Autorității a fost aleasă în rezultatul unui concurs public destul de riguros și a testului la poligraf, rezultatele cărora le putem face și publice. Cu o asemenea declarație a venit Autoritatea Națională de Integritate, după ce astăzi PSRM a anunțat că revin la proiectul de lege privind lustrația, care prevede demiterea tuturor conducătorilor instituțiilor statului, inclusiv cea a ANI.

„După mai bine de trei ani de activitate, când ANI a ieșit cu mai multe constatări și încălcări admise de unii subiecți ai declarării, aflați în funcții importante, instituția noastră a devenit o țintă pentru unii, împotriva căreia s-a pornit un val de atacuri și intimidări repetate. Din decembrie 2020, când Autoritatea a avizat negativ mai multe proiecte de legi, au început o serie de intimidări asupra inspectorilor de integritate, ulterior fiind îndreptate asupra conducerii Autorității. Respingem cu fermitate aceste noi acuzații, și precizăm repetat că ANI este o instituție independentă care își îndeplinește misiunea și atribuțiile în strictă conformitate cu legea. Mandatele conducerii vor fi duse până la final, deoarece și-au asumat niște angajamente importante în fața partenerilor externi și este de datoria acestora să nu dezamăgească încrederea și așteptările întregii societăți”, se precizează în reacția ANI.

Amintim că, astăzi, deputații socialiști au anunțat că revin la legea lustrației, deoarece s-au convins o dată în plus că este nevoie de o curățare a instituțiilor statului de persoanele incompetente, care nu fac față situațiilor, făcând trimitere la ANRE și Consiliul Concurenței, care nu intervin sub nici o formă ca să oprească majorările prețurilor la carburanți.

#ANI #consilieri PSRM #PSRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.