Reacția ANI privind lustrația anunțată de PSRM: Instituția a devenit o țintă pentru unii

Spre deosebire de alți conducători ai instituțiilor de stat, conducerea Autorității a fost aleasă în rezultatul unui concurs public destul de riguros și a testului la poligraf, rezultatele cărora le putem face și publice. Cu o asemenea declarație a venit Autoritatea Națională de Integritate, după ce astăzi PSRM a anunțat că revin la proiectul de lege privind lustrația, care prevede demiterea tuturor conducătorilor instituțiilor statului, inclusiv cea a ANI.

„După mai bine de trei ani de activitate, când ANI a ieșit cu mai multe constatări și încălcări admise de unii subiecți ai declarării, aflați în funcții importante, instituția noastră a devenit o țintă pentru unii, împotriva căreia s-a pornit un val de atacuri și intimidări repetate. Din decembrie 2020, când Autoritatea a avizat negativ mai multe proiecte de legi, au început o serie de intimidări asupra inspectorilor de integritate, ulterior fiind îndreptate asupra conducerii Autorității. Respingem cu fermitate aceste noi acuzații, și precizăm repetat că ANI este o instituție independentă care își îndeplinește misiunea și atribuțiile în strictă conformitate cu legea. Mandatele conducerii vor fi duse până la final, deoarece și-au asumat niște angajamente importante în fața partenerilor externi și este de datoria acestora să nu dezamăgească încrederea și așteptările întregii societăți”, se precizează în reacția ANI.

Amintim că, astăzi, deputații socialiști au anunțat că revin la legea lustrației, deoarece s-au convins o dată în plus că este nevoie de o curățare a instituțiilor statului de persoanele incompetente, care nu fac față situațiilor, făcând trimitere la ANRE și Consiliul Concurenței, care nu intervin sub nici o formă ca să oprească majorările prețurilor la carburanți.

#ANI #consilieri PSRM #PSRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.